TRANSLATE | RSS - FEED

[NOTA IMPORTANTA]

FeedListing the reference feed listing

Friday, January 19, 2018

Autonomia teritorală încinge spiritele la București, dar și la Budapesta - Romania Libera



  • FOLLOW TWITTER



  • Romania Libera

    Autonomia teritorală încinge spiritele la București, dar și la Budapesta
    Romania Libera
    În schimb, Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta, care l-au convocat pe ambasadorul român, susţinând că ”declaraţiile făcute de prim-ministrul României atrag ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNENNTFe8WzeA8QU5M1DSCftWdO4og&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52780844017085&ei=rqVhWui2GsKqzAKv1oOQAw&url=http://romanialibera.ro/politica/autonomia-teritorala-incinge-spiritele-705374






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Iohannis are un acces de independență față de Statul Paralel/ Cel care conduce Statul Paralel este altcineva



  • FOLLOW TWITTER


  • Iohannis are un acces de independență față de Statul Paralel.
    Astăzi s-a întâmplat un lucru extrem de interesant. Au fost chemați la DNA toți cei care aveau vreo mică legătură cu dosarul Belina, în frunte cu ministrul Shaideh. Tot circul a fost făcut pentru a explica o decizie de respingere a doamnei Dăncilă de către președintele Iohannis. De fiecare dată când era vorba de o decizie importantă, DNA intra în jocul politic, iar în cazul acesta se dorea a se face legătura între calitatea de consilier județean la un moment dat a doamnei Dăncilă și dosarul Belina, cel puțin în mentalul colectiv, mai ales că de ieri toți Haștagienii au turbat pe această temă, făcând scheme ale legăturilor, celălalt Argument fiind acela că este incompetentă, încheind cu grobianismul lui Cristian Tudor Popescu, care a făcut-o nulitate și babuin că nu știe să se pieptene. Cunosc ofițerii din partidele de dreapta și i-am văzut cum au turbat de ieri pe televizoare că Dăncilă este proastă.
    S-a dat ordin pe unitate, dintr-un motiv simplu; După discursul de ieri al președintelui Iohannis prin care cerea încheierea rapidă a crizei, era clar că avea altă părere decât Haștagienii Turbați, care doreau alegeri anticipate, război, instabilitate, etc.
    Numirea rapidă a doamnei Viorica Dăncilă ca premier desemnat, mi-a confirmat ceea ce inițial doar intuiam, că circul nu a fost coordonat de Iohannis, ci că a fost un ordin pe unitate dat în altă parte. Presiunea pe Iohannis a fost infernală.
    Am trei lucruri de spus.
    1″ Chiar dacă sunt unul dintre criticii virulenți ai domnului Iohannis, pe care l-am făcut în fel și chip, trebuie să recunosc că Iohannis a fost corect.
    2″ Ordinul pe Unitate a venit din altă parte, și o să o lămurim imediat.
    3″ Ceea ce nici Iohannis nu cred că știe, ordinul de atac s-a dat în numele lui Klauss Werner Iohannis, spunându-se că e de la el, lucru care s-a dovedit fals.
    Cine a dat ordinul?
    Acum mai multe luni într-o emisiune a lui Victor Ciutacu am spus că știu cine conduce Sistemul sau Statul Paralel, și acela nu e Coldea. Cel care conduce Statul Paralel este altcineva. O să vină momentul să spun cine este.
    Ar mai fi ceva de spus, iar această frază este inclusiv pentru domnul Iohannis:
    Cel care a declanșat nebunia de ieri pânâ azi o face în numele lui Klauss Iohannis, și nu de ieri-de azi, ci demult; și chiar știu ce spun.
    Iar Iohannis a avut un acces de independență.
    Va dura? (Gelu Visan –P.M.P.).

    Articolul Iohannis are un acces de independență față de Statul Paralel/ Cel care conduce Statul Paralel este altcineva apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.



    vezi sursa: https://www.incisivdeprahova.ro/2018/01/18/iohannis-un-acces-de-independenta-fata-de-statul-paralel-cel-care-conduce-statul-paralel-este-altcineva/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Protocol de colaborare între PMP, PER și PNȚCD



  • FOLLOW TWITTER


  • Un protocol de colaborare la nivelul județului Timiș a fost semnat astăzi. Trei partide politice s-au reunit pentru a promova proiectele comune. Este vorba despre PMP, PER și PNȚCD.

    Am extins protocolul pe care în urmă cu ceva timp l-am făcut împreună cu PER Timiș. Atunci am spus că încercăm să creionăm în Timiș cel puțin un protocol de colaborare între formațiunile politice PMP și PER în care să venim în sprijinul cetățenilor acestui județ, un protocol de coleborare local și de susținere a calității vieții din județul nostru. În urma unor discuții destul de intense și fructuoase am tras linie și PNȚCD vine alături de noi ca să încercăm să ducem împreună la îndeplinire a tot ceea ce înseamnă binele pentru cetățenii județului nostru”, a explicat președintele PMP Timiș, deputatul Cornel Sămărtinean.

    La rândul său, președintele PER Timiș, Marius Porojan, a declarat: “Pentru noi este un pas înainte, ne bucurăm că PNȚCD a acceptat să vină alături de noi. Am ajuns la jumătate din UAT-uri să le acoperim. Proiectele vor merge în comun și noi le vom sprijinii. Când am semnat protocolul cu PMP am spus că vrem să ajutăm oamenii, același lucru îl spunem și acum”.

     “Sunt încântat de această idee de a unii organizațiile politice din județul Timiș care totuși reprezintă ceva în acest județ, dar fiind așa o dezbinare masivă în toată politica noastră românească nu au reușit să se adune și să aibe o voce unitară. Cred că ce facem noi astăzi este un pas binevenit pentru a arăta oamenilor că mai există și formațiuni politice care vor să se gândească la ei, la interesele comunităților locale unde au fost aleși”, a spus Valentin Moldovan, președintele PNȚCD Timiș.

    Conform protocolului de colaborare politico-administrativ se dorește: formarea unei platforme politice la nivelul Consiliilor Locale, având drept scop colaborarea politico-administrativă în vederea susținerii proiectelor comune în Unitățile Administrativ Teritoriale din județul Timiș și creșterea calității vieții locuitorilor urbei și administrarea sa performantă.

    Având în vedere că PMP Timiș are 63 de mandate de consilieri în 42 de UAT, PER Timiș 10 mandate de consilieri în 9 UAT, PNȚCD Timiș 10 mandate de consilieri în 7 UAT, iar împreună dețin 83 de mandate în 50 de UAT, să promoveze inițiativele și proiectele de consiliu local decise de cele trei partide, consultandu-se reciproc, iar promovarea lor să fie făcută proporțional de către PMP-PER-PNȚCD.

    În acest sens, consilierii locali ai celor trei partide vor acționa unitar și vor duce la îndeplinire deciziile luate de comun acord, de către formațiunile politice semnatare.

    Prezentul protocol este încheiat pentru durată rămasă a mandatului de consilier ianuarie 2018 – iunie 2020.

     



    vezi sursa: https://www.observatordetimis.ro/2018/01/18/protocol-de-colaborare-intre-pmp-per-si-pntcd/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Traian Băsescu: „Iohannis nu a câştigat al doilea mandat, dimpotrivă”



  • FOLLOW TWITTER


  • Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat miercuri că preşedintele Klaus Iohannis, prin desemnarea Vioricăi Dăncilă pentru funcţia de premier, îşi pune în pericol şansele de a obţine al doilea mandat la Palatul Cotroceni.

    „După părerea mea nu a câştigat nimic. Iohannis nu a câştigat azi (miercuri – n.r.) al doilea mandat, dimpotrivă. Cu uşurinţa cu care a desemnat-o pe doamna de la Teleorman, Iohannis îşi periclitează al doilea mandat”, a spus Traian Băsescu, la postul B1 TV.

    Fostul preşedinte al României a mai spus că „dacă Iohannis voia să înceteze ţopăiala fiscală, dădea funcţia de premier unui politician de opoziţie”.

    Traian Băsescu a mai spus că este convins că, dacă preşedintele ar fi propus un alt premier decât cel propus de PSD, era foarte posibil ca un număr mare de social-democraţi nemulţumiţi de Liviu Dragnea să fi susţinut în Parlament un guvern al opoziţiei.

    Viorica Dăncilă a fost desemnată premier de Klaus Iohannis. Decizia a fost luată după ce președintele Klaus Iohannis a avut miercuri consultări cu toate partidele parlamentare și a primit trei propuneri de premieri: Viorica Dăncilă (PSD), Eugen Tomac și Siegfried Mureșan (ambii PMP). Președintele a explicat că decizia sa a ținut cont de prevederile Constituției, de faptul că PSD are majoritate în Parlament, și a precizat că ”dă încă o șansă acestui partid”, prin desemnarea Vioricăi Dăncilă pentru a forma Guvernul. Șeful statului a mai cerut ca toate procedurile privind validarea Guvernului să se finalizeze până la 1 februarie.

    Post-ul Traian Băsescu: „Iohannis nu a câştigat al doilea mandat, dimpotrivă” apare prima dată în Libertatea.ro.



    vezi sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/traian-basescu-iohannis-nu-castigat-azi-al-doilea-mandat-dimpotriva-2110924






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Surse – De ce este Razvan Cuc favorit pentru preluarea Ministerului Transporturilor



  • FOLLOW TWITTER


  • Surse avizate din PSD, dar si sociologul Marius Pieleanu il dau ca favorit pentru Ministerul Transporturilor pe deputatul giurgiuvean, Razvan Cuc. Daca Liviu Dragnea ii va reda ministerul lui Razvan Cuc, acesta este un semnal clar ca celalalt giurgiuvean – Niculae Badalau – nu mai este in gratiile vecinului de la Alexandria. Un al doilea […]

    vezi sursa: http://opiniagiurgiu.ro/politica/surse-de-ce-este-razvan-cuc-favorit-pentru-preluarea-ministerului-transporturilor/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    @RitaKonaev Rita Konaev



  • FOLLOW TWITTER


  • Ahem. Not all IR/security types, but yes, Jacob is right. Smart thread on Putin, Russian domestic politics, & how it influences the foreign policy decision making process & outcomes.



    Politica in lume - vezi sursa: https://twitter.com/RitaKonaev/status/954231542922047488






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    @JThorn_14 Joe Thorn



  • FOLLOW TWITTER


  • 13) Politics.



    Politica in lume - vezi sursa: https://twitter.com/JThorn_14/status/954231534604533760






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Iohannis a pierdut sprijinul strazii dupa discursul de azi: Singurii pe care putem conta suntem noi insine - Ziare.com



  • FOLLOW TWITTER



  • Ziare.com

    Iohannis a pierdut sprijinul strazii dupa discursul de azi: Singurii pe care putem conta suntem noi insine
    Ziare.com
    Cel pe care in numești tu "hodoroc-tronc" este născut in Hunedoara, a absolvit in 2004 Academia de Studii Economice din București. Are un Master in Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. In 2006, a primit o bursă din ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNEX1-4u3nKQpHqzgBrDgcmxXTZBiw&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52780847493815&ei=qKVhWviZFITDzAKvgYr4Cg&url=http://www.ziare.com/stiri/proteste/iohannis-a-pierdut-sprijinul-strazii-dupa-discursul-de-azi-singurii-pe-care-putem-conta-suntem-noi-insine-1497724






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Preşedintele PSD Iaşi, după şedinţa CExN: Am susţinut transmiterea mesajelor în interiorul partidului



  • FOLLOW TWITTER


  • Preşedintele PSD Iaşi, după şedinţa CExN: Am susţinut transmiterea mesajelor în interiorul partidului

    Preşedintele organizaţiei judeţene Iaşi a PSD, Maricel Popa, a declarat, în urma şedinţei Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD, că el a susţinut luarea deciziilor în structurile statutare ale PSD şi transmiterea mesajelor în interiorul partidului.

    "Lucrurile sunt acum foarte clare. Am ajuns la concluzia că trebuie să strângem rândurile, să dăm dovadă de unitate şi echilibru. Sunt destui cei din exterior care vor să destabilizeze PSD-ul, nu trebuie să o mai facem şi noi, cei din interior. S-a discutat democratic, s-a votat, s-a luat o decizie. Aşa trebuia procedat de la început. Sunt pentru luarea deciziilor în structurile statutare ale PSD. Am susţinut şi susţin transmiterea mesajelor în interiorul partidului", declară prin intermediul unui comunicat de presă preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi.

    În opinia sa, "guvernul trebuie să continue coerent realizarea măsurilor din programul de guvernare, cu care s-au câştigat detaşat alegerile locale şi parlamentare".

    "Sunt un om de partid şi am susţinut astăzi redescoperirea echipei PSD. Echipa care a câştigat votul românilor pentru un mandat de 4 ani şi care s-a angajat că va realiza autostrăzi, drumuri, spitale şi şcoli.M isiunea noastră, atât la nivel central, cât şi la nivel local este să continuăm performanţele economice înregistrate anul trecut, creşterea salariilor, pensiilor, dar şi măsurile de sprijinire a producătorilor naţionali. Nu avem timp de pierdut. La Iaşi avem foarte multe proiecte în derulare pe care vrem să le ducem la bun sfârşit. Astea sunt lucrurile de care trebuie să ne ocupăm, nu de dispute interne", a declarat Maricel Popa, în comunicatul de presă.

    (Sursa: Agerpres)



    vezi sursa: http://iasitvlife.ro/index.php/categorii/politic/item/58021-presedintele-psd-iasi-dupa-sedinta-cexn-am-sustinut-trasnmiterea-mesajelor-in-interiorul-partidului






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    ÎNTREBARE: După câte luni de muncă pot să iau şomaj?



  • FOLLOW TWITTER


  • Întrebarea cititorului: Am lucrat 8 luni ca ospătar şi am fost concediat. Aş putea să-mi fac dosarul pentru şomaj?

    Răspuns:

    Potrivit art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, şomerii beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

    • au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
    • nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
    • nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
    • sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

    La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau în calcul:

    • perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate;
    • perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni;
    • perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate;
    • perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni.

    În vederea stabilirii dreptului de indemnizație de șomaj, șomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații:

    • le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;
    • le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
    • le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
    • le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
    • au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință (500 lei);
    • au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în muncă;
    • le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora;
    • reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;
    • sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
    •  sunt absolvenți ai școlilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.

    Ai nevoie de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI

    comentarii

    Post-ul ÎNTREBARE: După câte luni de muncă pot să iau şomaj? apare prima dată în .



    vezi sursa: https://legestart.ro/intrebare-dupa-cate-luni-de-munca-pot-sa-iau-somaj/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Impozitul pe clădiri în 2018. Plată, scutiri şi metodă de calcul



  • FOLLOW TWITTER


  • Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru aceasta. Ţinând cont de faptul că – cel mai probabil şi la începutul lui 2018 – se vor forma cozi pentru achitarea cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, astfel încât să beneficiem de reducerea de 10%, ne-am propus să vă prezentăm câteva informaţii utile pe subiect.

    Până când trebuie plătit impozitul pe clădiri?

    Potrivit art. 462 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație (reducere) de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

    În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, prevederile de mai sus se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

    ATENŢIE! Pentru a evita cozile de la casierii, puteţi opta şi pentru plata online a impozitului pe cladiri, pe platforme dedicate (în funcţie de fiecare primărie în parte). Această modalitate de plată necesită în general un cont de utilizator şi o parolă pe care le puteţi obţine după depunerea unei cereri şi a unei copii după actul de identitate la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale. 

    Scutiri de la plata impozitului pe clădiri

    Codul fiscal prevede la art. 456 peste 20 de situaţii în care NU se datorează impozit/taxă pe clădiri, dintre acestea urmând a vă prezenta în continuare câteva dintre cele mai importante:

    • clădirile aflate în proprietatea/coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;
    • clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea/coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate;
    • clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;
    • clădirile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clădirile utilizate de către creșe;
    • clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice;
    • clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată.

    Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

    Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.

    Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:

    Tipul clădirii

    Valoarea impozabilă

    Lei/m2

    Cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire (condiții cumulative)

    Fără instalații de apă, canalizare, electrice sau încălzire

    A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic

    1.000

    600

    B. Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic

    300

    200

    C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic

    200

    175

    D. Clădire-anexă cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic

    125

    75

    E. În cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol, demisol și/sau la mansardă, utilizate ca locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D

    75% din suma care s-ar aplica clădirii

    75% din suma care s-ar aplica clădirii

    F. În cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol și/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D

    50% din suma care s-ar aplica clădirii

    50% din suma care s-ar aplica clădirii

     

    În cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul de mai sus valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

    Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafețele podurilor neutilizate ca locuință, ale scărilor și teraselor neacoperite.

    Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

    Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform prevederilor de mai sus cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

    Zona în cadrul localităţii

    Rangul localităţii

    0

    I

    II

    III

    IV

    V

    A

    2,60

    2,50

    2,40

    2,30

    1,10

    1,05

    B

    2,50

    2,40

    2,30

    2,20

    1,05

    1,00

    C

    2,40

    2,30

    2,20

    2,10

    1,00

    0,95

    D

    2,30

    2,20

    2,10

    2,00

    0,95

    0,90

     

    În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție se reduce cu 0,10.

    Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării acestor prevederi, se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:

    • cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
    • cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani și 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
    • cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.

    În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acțiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenție la structura de rezistență a clădirii, pentru asigurarea cerinței fundamentale de rezistență mecanică și stabilitate, prin acțiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum și, după caz, alte lucrări de intervenție pentru menținerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor, conform legii, vizând, în principal, creșterea performanței energetice și a calității arhitectural-ambientale și funcționale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condițiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii crește cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

    Ai nevoie de Noul Cod fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

    comentarii

    Post-ul Impozitul pe clădiri în 2018. Plată, scutiri şi metodă de calcul apare prima dată în .



    vezi sursa: https://legestart.ro/impozitul-pe-cladiri-2018-plata-scutiri-si-metoda-de-calcul/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Impozitarea microîntreprinderilor – modificări la Normele de aplicare a Codului fiscal



  • FOLLOW TWITTER


  • Un proiect de hotărâre de Guvern are care tematică modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016. În actuală situaţie – la nivelul aparatului guvernamental – este posibilă o întârziere a aprobării acestei hotărâri, fără modificări la proiectul care urmează îndeaproape amendamentele aduse la Codul fiscal prin acte normative emise în 2017.

    Într-o primă abordare, am reţinut, dintre acestea, pe cele referitoare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor. 

    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

    Normele urmează modificările aduse la Codul fiscal de Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale obligatorii.

    Reamintim, au fost modificate condițiile de încadrare a persoanelor juridice române în categoria microîntreprinderilor, astfel:

    - majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;

    - eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din consultanță și management în proporție de 20% din veniturile totale;

    - eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplicau acest sistem de impunere (activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale).

    De asemenea, s-a eliminat posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II – Impozitul pe profit din Codul fiscal, în cazul în care s-a subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei și au fost introduse reguli tranzitorii pentru intrarea în sistem a microîntreprinderilor care au optat  pentru aplicarea prevederilor  art. 48 alin. (5) şi (52) până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de natura celor care nu au intrat sub incidența acestui sistem de impunere, în forma aplicabilă până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv.

    Totodată, în contextul modificării condițiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, s-a efectuat și corelarea cu prevederile art. 52 care stabilesc regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului și cu cele ale art. 54 care stabilesc regulile de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile  microîntreprinderilor, precum și corelarea prevederilor referitoare la situații de modificare a numărului de salariați în cursul unui trimestru.

    Ca urmare a acestor modificări, în proiectul de de Norme se prevede:

    - Eliminarea referinței privind veniturile realizate din  consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca urmare a eliminării acestei condiții.

    - Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016.

    - Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.

    Totodată, sunt abrogate precizările legate de neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care desfășoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a eliminării acestor prevederi.

    Sunt de asemenea abrogate precizările legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în Codul fiscal. 

    Ce prevede proiectul de modificare a Normelor?

    Textele care vor fi modificate urmează să precizeze:

     1. (1) Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal – [sub plafonul echivalent în lei cu 1.000.000. euro], se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.

    (2) Persoanele juridice române care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 alin.(1) din Codul fiscal, şi care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi aplică prevederile titlului III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Codul fiscal.

    (3) Pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2018, verificarea condiţiei prevăzute la art. 47 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, respectiv încadrarea în nivelul veniturilor realizate de 1.000.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, realizate până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv. 

    Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

    Potrivit art. 53 Cod fiscal, baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:

    a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

    b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;

    c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

    d) veniturile din subvenții;

    e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

    f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

    g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

    h) veniturile din diferențe de curs valutar;

    i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;

    j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709″, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

    k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;

    l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

    m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

    Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă se adaugă următoarele:

    a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul “609″, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

    b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;

    c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;

    d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.

    În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.

    Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

    comentarii

    Post-ul Impozitarea microîntreprinderilor – modificări la Normele de aplicare a Codului fiscal apare prima dată în .



    vezi sursa: https://legestart.ro/impozitarea-microintreprinderilor-modificari-la-normele-de-aplicare-codului-fiscal/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Semantica fiscalităţii



  • FOLLOW TWITTER


  • Din cauză că semantica fiscalităţii (ca ramură a semanticii care se ocupă cu înţelesul cuvintelor în limbajul fiscal) a fost şi este ignorată, s-a ajuns, frecvent, la grave neajunsuri în interpretarea şi în aplicarea corectă a numeroase noţiuni, termeni şi expresii din legislaţia fiscală şi, pe cale de consecinţă, şi a  prevederilor legale care le conţin.

    În elaborarea prevederilor legale se constată folosirea a numeroase noţiuni, termeni şi expresii cu încălcarea regulilor stabilite prin Dicţionarului explicativ al limbii române (DEX), prin Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice, şi prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

    Prin reglementările în vigoare trebuie să se elimine numeroasele cazuri în care aceeaşi prevedere legală este interpretată diferit, şi aceasta din cauză că acelaşi cuvânt, termen, expresie, noţiune, concept este definit / folosit cu un sens şi cu un conţinut diferit, (1) între diferite acte normative, (2) în cadrul aceluiaşi act normativ (legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, norme metodologice, instrucţiuni etc.), (3) între o lege şi normele metodologice / instrucţiunile date în aplicarea acesteia.

    Numeroasele exemple din această lucrare sunt edificatoare în acest sens.

    Din această cauză legislaţia fiscală abundă în prevederi (articole, alineate etc.) al căror sens şi conţinut este ambiguu, confuz, interpretabil diferit, uneori chiar contradictoriu.

    Dacă prin însăşi dispoziţiile legale în vigoare nu se asigură un sens şi un conţinut corect şi unic cuvintelor şi expresiilor folosite, vocabularul economic se va diferenţia atât de repede şi atât de profund, încât, nu peste mult timp, ne vom înţelege tot mai greu unii cu alţii.

    Deja s-a ajuns în situaţia ca prin numeroase reglementări să se precizeze sensul şi conţinutul noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite în fiecare reglementare.

    Având în vedere cazurile tot mai frecvente constatate în practică privind confuziile şi ambiguităţile în interpretarea sensului şi a conţinutului aceluiaşi cuvânt, termen, expresie, noţiune, concept din mai multe actele normative, se impune ca:

    • prin însăşi legea ce reglementează fiecare obligaţie de plată să se precizeze sensul şi conţinutul noţiunilor de strictă specialitate şi interpretare;
    • aceluiaşi cuvânt, termen, expresie, noţiune, concept trebuie să i se asigure acelaşi sens şi acelaşi conţinut prin toate actele normative;
    • sensul şi conţinutul fiecărui cuvânt, termen, expresie, noţiune, concept folosit în orice act normativ trebuie să fie unic şi în concordanţă deplină cu cel stabilit prin DEX, prin Legea nr. 500/2004 şi prin „Legea nr. 24/2000.

    Din cauza confuziilor şi ambiguităţilor generate chiar prin unele acte normative în folosirea unor noţiuni fiscale, în activitatea practică s-a ajuns deja în situaţia în care chiar aceeaşi obligaţie de plată să fie abordată foarte diferit, respectiv ca un „impozit”, ca o „taxă”, ca un „tarif”, şi/sau ca o „contribuţie”.

    Numeroase prevederi din Codului fiscal, din Normele metodologice de aplicare ale acestuia, din Codul de procedură fiscală şi din Normele metodologice de aplicare ale acestuia conţin, în cuprinsul lor, mai multe noţiuni, termeni şi/sau expresii specifice domeniului reglementat de aceste acte normative, fie fără a fi definite, fie fără a li se preciza sensul şi conţinutul, fie reglementate de mai multe ori în mod diferit.

    Definirea unui număr foarte mare de noţiuni, termeni şi expresii, de ordinul sutelor, s-a făcut în mod dispersat (şi diferit, în frecvente cazuri), în tot cuprinsul Codului fiscal, în Normele metodologice de aplicare ale acestuia, în Codul de procedură fiscală şi în Normele metodologice de aplicare ale acestuia

    Nu puţine sunt cazurile în care, în acelaşi act normativ, aceeaşi noţiune, termen şi/sau expresie este definită de mai multe ori, prin articole diverse, în mod necorelat şi diferit.

    Dintre numeroasele exemple de noţiuni, termeni şi expresii introduse în legislaţia fiscală cu încălcarea gravă a prevederilor din DEX, din Legea nr. 500/2004 şi din Legea nr. 24/2000, vom prezenta numai câteva [1].

    Exemplul 1. Noţiunea de „Cheltuielile privind asistenţa” este reglementată diferit prin două articole din Codul de procedură fiscală, respectiv prin art. 189 şi prin art. 193, ambele având aceeaşi denumire, de „Cheltuielile privind asistenţa”.

    Exemplul 2. Înlocuirea noţiunii de „majorări de întârziere” cu noţiunile de „dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere” s-a făcut cu încălcarea gravă a prevederilor din DEX, din Legea nr. 500/2004 şi din Legea nr. 24/2000.

    În Codul fiscal, în Codul de procedură fiscală şi în Normele metodologice de aplicare a acestora printre noţiunile de bază, care sunt şi dintre cele mai des folosite, sunt şi cele de „dobânzi”, „dobânzi de întârziere”, „dobânzi administrative”, „majorări”, „majorări de întârziere”, „penalităţi”, „penalităţi de întârziere”, „penalităţi administrative”, dar fără să se definească sensul şi conţinutul acestora.

    Prin D.E.X. s-a făcut dintotdeauna şi se face şi în prezent o distincţie clară între noţiunea de majorări şi cea de dobânzi.

    Prin D.E.X. noţiunea de majorări (de întârziere) este definită ca fiind „Sumă pe care statul o încasează în plus ca sancţiune aplicată celor care întârzie plata impozitelor, taxelor etc.”, iar cea de dobânzi ca fiind „Sumă de bani care se plăteşte (de obicei în procente) pentru un împrumut bănesc”.

    Situaţia modificărilor legislative prin care noţiunea de majorări de întârziere s-a înlocuit cu noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, şi invers, se prezintă astfel:

    1. Până la data de 31 decembrie 2002, prin întreaga legislaţie fiscală se folosea noţiunea de “majorări de întârziere” cu sensul şi conţinutul definit prin D.E.X., care este şi cel cunoscut dintotdeauna de întreaga populaţie, respectiv de „Sumă pe care statul o încasează în plus ca sancţiune aplicată celor care întârzie plata impozitelor, taxelor etc.”, sau de „Sumă pe care contribuabilii o datorează statului ca sancţiune pentru neplata integrală şi în termenul legal a obligaţiilor bugetare”.

    2. Începând cu data de 1 ianuarie 2003, s-a dispus, în mod iraţional şi fără nicio justificare, înlocuirea noţiunilor de majorări de întârziere şi/sau majorări cu noţiunea de dobânzi, după cum urmează:

    Prin art. 167, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare s-a dispus: „În toate actele normative în care se face referire la majorări de întârziere şi/sau majorări aceste noţiuni se înlocuiesc cu noţiunea de dobânzi”.

    3. Începând cu data de 15 iulie 2005, prin art. IV, alin. (2) din Legea nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, s-a dispus: „În toate actele normative în care se face referire la noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere aceste noţiuni se înlocuiesc cu noţiunea de majorări de întârziere”.

    4. Începând cu 1 iulie 2010, intră în vigoare  art. II, alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 278 din 28 aprilie 2010, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2010, prin care s-a dispus: „(4) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 1241 din Codul de procedură fiscală, în toate actele normative în care se face trimitere/referire la noţiunea de majorări de întârziere în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, această noţiune se înlocuieşte cu noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere.”.

    Începând cu 1 iulie 2010, a fost şi este foarte greu şi pentru contribuabili şi pentru organele fiscale să folosească corect noţiunile de „majorări de întârziere”, de „dobânzi” şi de „penalităţi de întârziere”, în condiţiile în care sensul şi conţinutul acestora nu a fost definit niciodată şi nu este definit nici până în prezent.

    De pildă, la data de 30 iunie 2010, un contribuabil a avut înregistrate în evidenţele financiar – contabile 10.000 de lei „majorări de întârziere”.

    În baza art. II, alin. (4) din OG nr. 39/2010, începând cu a II-a zi, respectiv cu 1 iulie 2010, aceste „majorări de întârziere”  trebuiau înregistrate ca „dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere”, dar fără să se precizeze care din aceste 10.000 de lei „majorări de întârziere” se înregistrează ca „dobânzi de întârziere”, care ca „penalităţi de întârziere”, şi după ce criterii se face departajarea (separarea) acestora.

    Până în prezent niciodată nu s-au făcut aceste precizări clarificatoare, atât de necesare pentru contribuabili şi pentru organele fiscale.

    În Tabelul alăturat se prezintă, în sinteză, evoluţia (iraţională şi fluctuantă, asemenea unui ştergător de parbriz) înlocuirii noţiunilor majorări cu dobânzi şi dobânzi cu majorări.

     

    Nr. crt.

    Perioada

    Noţiunea prevăzută prin lege

    Temeiul legal

    0

    1

    2

    3

    1

    Până la 31.12.2002

    Majorări de întârzi­ere

    Întreaga legisla­ţie

    2

     01.01.2003 – 14.07.2005

    Dobânzi

    O.G. nr. 61/2002

    3

    15.07.2005 – 30.06.2010

    Majorări de întârziere

    Legea nr. 210/2005

    4

    Începând cu 01.07.2010

    Dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere

    O.U.G. nr. 39/2010

     

    Exemplul 3. Prin 1248 şi 12430 din Codul fiscal se prevede:

    Art. 1248. Schimbul automat de informaţii

    (1) Autoritatea competentă din România va comunica autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile prevăzute la art. 1247.

    (2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, în decursul a 6 luni următoare sfârşitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dobândă efectuate în cursul acestui an.[…]”. (Sublinierile ne aparţin).

    Art. 12430. Schimbul automat de informaţii

    Pentru categoriile de cazuri pe care autorităţile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevăzute la art. 12438, autorităţile competente ale statelor membre vor schimba în mod regulat informaţiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fără o cerere anterioară.”

    În timp ce în titlul articolului 1248 se precizează că este vorba de „schimbul” de informaţii, în textul acestuia se reglementează „comunicarea” de informaţii, ceea ce este cu totul altceva întrucât, aşa după cum se precizează şi în DEX, aceste cuvinte nu sunt sinonime, nu au acelaşi înţeles.

    Cuvântul „schimb” are înţelesul de „Înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeaşi natură)”, iar cuvântul „comunicare” are înţelesul de „A face cunoscut, a da de ştire; a informa, a înştiinţa, a spune.”

    În plus, este de neînţeles cum atât „schimbul de informaţii”, cât şi „comunicarea de informaţii” „are un caracter automat”, în condiţiile în care cuvântul „automat”, aşa după cum se precizează şi în DEX, are sens şi conţinut numai în legătură cu folosirea unor aparate, maşini, arme automate (arme de foc, pistoale-mitralieră etc.).

    Exemplul 4. Dintre numeroasele cuvinte, noţiuni, termeni şi expresii folosite în Codul fiscal şi în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (1) care nu figurează în DEX, şi (2) care sunt introduse în aceste acte normative cu încălcarea gravă a Legii nr. 500/2004 şi a Legii nr. 24/2000, sunt de menţionat următoarele: acciză ad valorem; activitate preparatorie; afectaţiunea de interes public; antrepozitar; asocieri de tip joint-venture; asocieri în participaţiune; autofacturare; autolichidarea taxei pe valoarea adăugată; autoturism tip hycomat; bingo; cedentă (societate cedentă); Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţă (C.f.11;N.m.33); coindivizar; comitentului; concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato; consignant; consorţium; conturile escrow; convectoare; contracte forward pe cursul de schimb (contracte de vânzare-cumpărare valută la termen); copermutant; coschimbaş; credirentier; cursul spot (cursul de schimb spot); cursul forward (cursul de schimb forward); cutii de tetra pak; cutii de tetra brik; debitul  masic; debitul volumic; deponii; dezmembrăminte; dietilftalat; dizolvarea fără lichidare a unei persoane juridice; dreptul de suită; dreptul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată; factoring; francizor; gropi împrumut; joint-venture; keno; know-how; măsuri de simplificare, ca fiind sinonimă cu „taxarea inversă” (C.f.160;N.m.82); mentenanţă; mototriciclu; nonpatrimonial; nudei proprietăţi (C.f.771;N.m. 1515); operaţiuni scutire cu drept de deducere; operaţiuni scutire fără drept de deducere (art. 126, alin. 4, lit. c); opţiuni pe cursul de schimb; opţiuni pe rata dobânzii; organul fiscal competent; paramedical (art. 141, alin. 1, lit. c); postînchidere; procedeul sutei mărite; pro rata (pro-rata, prorata); risturne (art. 137, alin. 3); sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters, Bloomberg; societate „e-comerciant” (C.f., art.8; N.m., pct. 18); societate „e-tailer” (C.f., art. 8; N.m., pct. 18); subcontractanţii; suma noţională a contractului (C.f.66;N.m.1431); sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată; stock options plan  (art. 56, alin. 4, lit. p şi art. 70, alin. 1); swap pe cursul de schimb; swap pe rata dobânzii; taxarea inversă (la taxa pe valoarea adăugată), ca fiind sinonimă cu „măsuri de simplificare” (C.f., art. 160; N.m., pct. 82); taxă pe valoarea adăugată neexigibilă; tetra brik; tetra pak; touroperatori etc.

    Exemplul 5. Dintre numeroasele reglementări, care nu se pot interpreta şi aplica corect din cauza necunoaşterii sensului şi conţinutului noţiunilor, termenilor şi expresiilor pe care le conţin, vom prezenta şi prevederea cuprinsă la pct. 1431 din Normele metodologice de aplicare a art. 66 din Codul fiscal (sublinierile ne aparţin): „1431. În cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vânzare-cumpărare valută la termen), baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă dintre cursul forward la care se încheie tranzacţia şi cursul spot / forward prevăzute în contract la care tranzacţia se închide în piaţă la scadenţă prin operaţiunea de sens contrar multiplicată cu suma contractului şi evidenţiată în contul clientului la închiderea tranzacţiei. În cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de curs favorabilă între cursul de schimb spot şi cel forward folosite în tranzacţie, multiplicate cu suma noţională a contractului rezultată din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. În cazul swapului pe rata dobânzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de dobândă favorabilă dintre rata de dobândă fixă şi rata de dobândă variabilă stabilite în contract multiplicată cu suma noţională a contractului, rezultată din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţiate în contul clientului. În cazul opţiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă de curs între cursul de schimb de cumpărare / vânzare şi cursul de schimb la care se efectuează în piaţă operaţiunea de sens contrar – vânzare, respectiv cumpărare multiplicată cu suma contractului, rezultată din aceste operaţiuni în momentul exercitării opţiunii şi evidenţiată în contul clientului. În cazul opţiunii pe rata dobânzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă dintre dobânda variabilă încasată şi dobânda fixă convenită în contract, rezultată în momentul exercitării opţiunii şi evidenţiată în contul clientului”.

    Nu puţine sunt cazurile în care aceluiaşi termen, noţiune sau expresie i se dă un sens şi un conţinut diferit, chiar în cuprinsul aceluiaşi act normativ, de la un Titlu la altul, de la un Capitol la altul, şi chiar în cadrul aceluiaşi Capitol, de la un articol la altul, aşa după cum se constată şi în exemplele de mai sus.

    Sintagmele de genul: “în înţelesul prezentului cod”,în sensul prezentei legi”,  „în sensul prezentului titlu”,  „în sensul prezentului capitol”, „în sensul prezentului articol”, „în sensul art. … alin….”, „în sensul art. … lit. …”, „în sensul alin. …”, „în sensul art. … lit. … din Directiva …/CEE” abundă în Codul fiscal, în Codul de procedură fiscală, în Normele metodologice de aplicare a acestora şi în marea majoritate a actelor normative.

    Este inadmisibil faptul ca noţiunile care au caracteristica de „standard”, care sunt „de uz comun” în orice lege, precum „majorări” (de întârziere), „penalităţi”, „dobânzi”, „activităţi economice”, „fuziune”, „redevenţe”, „sediu permanent”, „teren construibil”, „construcţie”, „achiziţie de vehicule”, „agenţie de turism”, „opere de artă”, „bunuri importate”, „ţigarete”, „stat membru”, „filială dintr-un stat membru”, „stat terţ” etc. să fie definite cu sensuri diferite de la o obligaţie bugetară la alta şi chiar în cadrul aceleiaşi obligaţii bugetare, de la un capitol la altul şi, uneori, chiar în cuprinsul aceluiaşi capitol, de la un articol la altul.

    Frecvente sunt cazurile în care unele noţiuni, care au caracteristica de „standard”, care sunt „de uz comun”, sunt definite, în Codul fiscal, cu un sens şi cu un conţinut „în sensul impozitului pe profit”, cu un altul „în sensul impozitului pe venit”, cu totul altul „în sensul taxei pe valoare adăugată” etc., respectiv cu sensuri diferite de la o obligaţie bugetară la alta şi chiar în cadrul aceleiaşi obligaţii bugetare, de la un capitol la altul şi, uneori, chiar în cuprinsul aceluiaşi capitol, de la un articol la altul.

    Exemplul 6.

    Dintre cazurile în care unele noţiuni, care au caracteristica de „standard fiscal”, sunt definite într-o reglementare cu un sens şi cu un anumit conţinut, şi cu altul, chiar totul diferit, printr-o altă reglementare, şi chiar în cadrul aceleiaşi reglementări, de la un capitol la altul şi, uneori, chiar în cuprinsul aceluiaşi capitol, de la un articol la altul, vom da numai următoarele exemple.

    Microîntreprinderile sunt definite foarte diferit prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, şi prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

    Pentru a se înţelege şi mai bine diferenţele deosebit de mari între definiţia dată microîntreprinderii prin Codul fiscal, prin Legea nr. 346/2004 şi prin OMFP nr. 1802/2014, s-a întocmit Tabelul nr. 1.

     

    Nr. crt.

    Microîntreprinderea, conform Legii nr. 346/2004, art. 3

    Microîntreprinderea, conform

    Codului fiscal, art. 1121 şi art. 1122

    Microentităţile, conform OMFP nr. 1802/2014 pct. 9 (1)

    1

    au până la 9 salariaţi;

    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.

    2

    realizează venituri, altele decât cele din domeniile: bancar; asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; jocurilor de noroc;

     

    3

    realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;

     

    4

    realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane euro, echivalent în lei

    a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro;

    b) cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;

    5

    sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

    capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;

    a) totalul activelor: 350 000 EUR;

     

    6

    nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

     

     

    Aşa după cum uşor se poate constata, diferenţele sunt deosebit de mari între definiţia dată microîntreprinderii prin Codul fiscal, faţă de cea dată prin Legea nr. 346/2004, respectiv:

    1.Unităţile care nu au nici un salariat se încadrează:

    1.1. În categoria microîntreprinderilor, în baza Legea nr. 346/2004.

    1.2. În categoria întreprinderilor mijlocii, în baza Codului fiscal.

    Deci, în baza art. art. 1121 din Codul fiscal, o unitate cu 9 salariaţi se încadrează în categoria de microîntreprindere, în timp ce alta, identică din toate celelalte puncte de vedere, dar fără nici un salariat, se încadrează în categoria întreprindere mijlocie.

    Asemenea paradoxuri fiscale nu numai că sunt frecvente în Codul fiscal, dar generează numeroase şi deosebit de mari consecinţe (negative) pentru contribuabili.

    Întreprinderile mici sunt definite foarte diferit prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, şi prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

    Pentru a se înţelege şi mai bine diferenţele deosebit de mari între definiţia dată întreprinderilor mici prin Legea nr. 346/2004, prin Codul fiscal şi prin OMFP nr. 1802/2014, s-a întocmit şi Tabelul nr. 2.

     

    Nr. crt.

    Întreprinderile mici, conform

    Legii nr. 346/2004.

    Întreprinderile mici, conform

    Codului fiscal.

    Întreprinderile / entităţile mici, conform OMFP nr. 1802/2014

    1

    Art. 3 alin. (1) lit. a): au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250.

     

    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

    2

    Art. 3 alin. (1) lit. b): realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei,

                        sau

    deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate.

    Art. 152 alin. (1): a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei.

    (3) Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

    a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

    b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

     

    3

    Art. 4 alin. (1) lit. b): au între 10 şi 49 de salariaţi

     

    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

    4

    Art. 4 alin. (1) lit. b): realizează o cifră de afaceri anuală netă                  

                            sau

    deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

     

    b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

    a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

     

     

    Diferenţe în definirea întreprinderilor mici sunt nu numai între Legea nr. 346/2004 şi Codul fiscal, dar chiar şi între art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 346/2004.

    Elemente definitorii diferite, chiar contradictorii, cu privire la întreprinderile mici, conţinute în articolele nr. 3 şi nr. 4 din Legea nr. 346/2004, rezultă şi din Tabelul nr. 3. 

     

    Nr. crt.

    Diferenţe în definirea întreprinderilor mici între art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 346/2004.

     

    1

    Art. 3 alin. (1) lit. a): au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250.

    Art. 4 alin. (1) lit. b): au între 10 şi 49 de salariaţi

    2

    Art. 3 alin. (1) lit. b): realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei,[…] conform ultimei situaţii financiare aprobate.

    Art. 4 alin. (1) lit. b): realizează o cifră de afaceri anuală netă[…]de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

    3

    Art. 3 alin. (1) lit. b): […]sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate.

    Art. 4 alin. (1) lit. b): […]sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

     

    Diferenţele deosebit de mari între definiţia dată întreprinderilor mici prin Codul fiscal, prin Legea nr. 346/2004 şi prin OMFP nr. 1802/2014 conduce şi la un tratament fiscal foarte diferit (prin cele 3 acte normative menţionate mai sus) al veniturilor, al cheltuielilor, al profiturilor, al pierderilor, al dividendelor etc..

    Prin OMFP nr. 1802/2014 pct. 9 (1) se foloseşte noţiunea de „entităţile mici” încadrate după criterii total diferite şi faţă de cele din Legea nr. 346/2004 şi faţă de cele din Codul fiscal.

    OMFP nr. 1802/2014 conţine şi numeroase ciudăţenii, dintre care am sublinia numai una singură, redată mai sus, respectiv pe cea cu privire la exprimarea sumelor valorice în „EUR”, precum „cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;”, şi „totalul activelor: 350 000 EUR;”, şi aceasta în condiţiile în care în DEX nu există acest cuvânt, această noţiune, această unitate monetară etc.

    Şi pentru ca „fudulia EUR” să fie cât mai mare, cât mai vizibilă, să atragă cât mai mult atenţia, această noţiune s-a scris în OMFP nr. 1802/2014 şi cu majuscule.

    Aşa se face că, în prezent, s-a ajuns în situaţia în care, atunci când două persoane discută despre o „întreprindere mică”, trebuie să precizeze „în sensul cărui act normativ se foloseşte această noţiune”, să se pună de acord pe care dintre cele 3 sensuri, din cele 3 acte normative menţionate mai sus, le au în vedere pentru că, în caz contrar sunt puse în situaţia (1) fie de a nu se înţelege, (2) fie de a vorbi împreună dar a înţelege fiecare cu totul altceva.

    Asemenea necorelări legislative, care sunt destul de numeroase, generează serioase greutăţi în interpretare şi în aplicarea corectă a unor importante prevederi legale.

    Întreprinderile mijlocii sunt definite foarte diferit prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii faţă de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

    Pentru a se înţelege şi mai bine diferenţele deosebit de mari între definiţia dată întreprinderilor mijlocii prin Legea nr. 346/2004 faţă de OMFP nr. 1802/2014, s-a întocmit şi Tabelul nr. 3.

     

    Nr. crt.

    Întreprinderile mijlocii, conform

    Legii nr. 346/2004.

    Întreprinderile / entităţile mijlociii, conform OMFP nr. 1802/2014

    1

    Art. 3. (1) Întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi şi de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii:

    c) întreprinderi mijlocii

    au între 50 şi 249 de salariaţi şi

    realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau

    deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.[…]”

     

    9. – (1) În funcţie de criteriile de mărime, entităţile prevăzute de prezentele reglementări se grupează în trei categorii, astfel: microentităţi; entităţi mici; entităţi mijlocii şi mari.

    […](4) Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

    a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

    b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.[…]

     

    Exprimat comparativ, diferenţele se prezintă astfel:

     

    au între 50 şi 249 de salariaţi şi

    c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50

     

    realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau

    b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

     

     

    deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro

    a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

     

    4

    Art. 45. Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) al art. 42, o întreprindere nu poate fi considerată mică sau mijlocie dacă cel puţin 25% din capitalul social ori din drepturile de vot ale acesteia sunt controlate, direct sau indirect, în comun ori cu titlu individual, de către una sau mai multe organisme ori colectivităţi publice.

     

     

     

    Diferenţele deosebit de mari între definiţia dată întreprinderilor mijlocii prin Legea nr. 346/2004 faţă de cea dată prin OMFP nr. 1802/2014 conduce şi la un tratament fiscal foarte diferit (prin cele două acte normative menţionate mai sus) al veniturilor, cheltuielilor, profiturilor, pierderilor, dividendelor etc..

    Prin OMFP nr. 1802/2014 pct. 9 (1) se foloseşte noţiunea de „entităţile mijlocii” încadrate după criterii total diferite şi faţă de cele din Legea nr. 346/2004.

    OMFP nr. 1802/2014 conţine şi numeroase ciudăţenii, dintre care am sublinia numai una singură, redată mai sus, respectiv pe cea cu privire la exprimarea sumelor valorice în „EUR”, precum „cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;”, şi „totalul activelor: 350 000 EUR;”, şi aceasta în condiţiile în care în DEX nu există acest cuvânt, această noţiune, această unitate monetară etc.

    Şi pentru ca „fudulia EUR” să fie cât mai mare, cât mai vizibilă, să atragă cât mai mult atenţia, această noţiune s-a scris în OMFP nr. 1802/2014 şi cu majuscule.

    Aşa se face că, în prezent, s-a ajuns în situaţia în care, atunci când două persoane discută despre o „întreprindere mijlocie”, trebuie să precizeze „în sensul cărui act normativ se foloseşte această noţiune”, să se pună de acord pe care dintre cele două sensuri (din cele două acte normative menţionate mai sus) le au în vedere pentru că, în caz contrar sunt puse în situaţia (1) fie de a nu se înţelege, (2) fie de a vorbi împreună dar a înţelege fiecare cu totul altceva.

    Asemenea necorelări legislative, care sunt destul de numeroase, generează serioase greutăţi în interpretare şi în aplicarea corectă a unor importante prevederi legale.

    Diferenţele, în definirea întreprinderilor autonome, sunt între Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii faţă de Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 57 din 31 martie 2005 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor privind încadrarea unei întreprinderi în categoria de întreprinderi mici şi mijlocii (a se vedea, în Partea a II-a, Întreprinderi autonome).

    Şi exemplele ar putea continua.

    Standardizarea noţiunilor, termenilor şi expresiilor specifice domeniului fiscal, din punctul de vedere al sensului şi al conţinutului acestora, trebuie să constituie o problemă majoră pentru Parlament, Guvern şi, în mod special, pentru Consiliului Legislativ care, prin atribuţiile sale permanente (prevăzute prin Constituţie şi prin Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ) trebuie să îndeplinească şi rolul de „agent de standardizare a limbajul legislativ”, de „poliţie a limbajul legislativ”, veghind la restabilirea şi la menţinerea ordinii în folosirea corectă a limbii române, problemă deosebit de importantă în condiţiile actuale când s-a ajuns la o lipsă de autoritate oficială, la o criză instituţională. şi la grave încălcări în folosirea limbii române în actele normative.

    Noţiunile standard”, precum cele menţionate mai sus, care sunt de ordinul sutelor în cuprinsul unora dintre cele mai importante acte normative, ar trebui folosite cu acelaşi sens şi cu acelaşi conţinut în întreaga legislaţie, lucru care s-ar putea realiza în condiţiile în care instituţiile statului cu sarcini pe această linie ar veghea ca în elaborarea fiecărei prevederi legale aceeaşi noţiune, termen şi expresie să se folosească în mod unitar, cu acelaşi sens şi conţinut, cu respectarea strictă a regulilor stabilite prin DEX, prin Legea nr. 500/2004 şi prin Legea nr. 24/2000.

    Normă lingvistică şi legislaţia fiscală

    Regulile stabilite prin DEX au rolul să definească si să reglementeze „uzul corect”.

    Este inadmisibil ca în legislaţia fiscală să se folosească noţiuni, termeni şi expresii cu un sens şi cu un conţinut diferit faţă de cel prevăzut prin DEX, decât cel „standard”.

    Noţiunile, termenii şi expresiile folosite cu un sens şi cu un conţinut diferit de cel prevăzut prin DEX sunt creaţii artificiale, sunt rupte de situaţiile concrete de utilizare, sunt în afara uzului curent şi corect.

    Este o certitudine faptul că folosirea unei noţiuni, cu alt sens şi cu un alt conţinut decât cel prevăzut prin DEX, care este cel „standard”,  provoacă, frecvent, grave neajunsuri în interpretarea şi în aplicarea corectă a numeroase prevederi legale.

    Pentru a înţelege amploarea consecinţelor negative generate de folosirea unor noţiuni cu un sens şi cu un conţinut diferit faţă de cel prevăzut prin DEX. trebuie examinat şi modul în care legalitatea fiscală se manifestă şi se înfăptuieşte prin limbaj.

    Limbajul fiscal exprimă mult mai mult decât nişte simple cuvinte, noţiuni, termeni şi expresii, exprimă modul în care contribuabilii se situează faţă de obligaţiile fiscale, modul în care interpretează şi aplică legislaţia fiscală.

    Contribuabilii folosesc „limbajul fiscal” pentru a interpreta şi pentru a aplica legislaţia fiscală, acesta jucând un rol important şi în conformarea voluntară a lor la plata obligaţiilor fiscale.

    Cu alte cuvinte, contribuabilii întrebuinţează limbajul fiscal pentru a înţelege corect legislaţia fiscală şi, pe cale de consecinţă, pentru a şti care le sunt obligaţiile de plată către stat.

    Limbajul fiscal nu este un instrument de comunicare cotidiană, ci unul de cunoaştere pentru contribuabili, şi unul de putere pentru Guvern.

    Limbajul fiscal trebuie astfel folosit încât prevederile legale care îl folosesc să fie înţelese, să fie crezute, să fie ascultate, să fie respectate.

    Autoritatea fiscală vine şi din puterea de seducţie şi de înţelegere a limbajului fiscal.

    Limbajul fiscal trebuie astfel folosit încât acesta să constituie atât o modalitate prin care legiuitorul poate capacita contribuabilii spre conformare voluntară, cât şi un „atribut de putere”.

    Aceste deziderate nu se pot înfăptui în condiţiile în care în legislaţia fiscală se folosesc noţiuni cu un sens şi cu un conţinut diferit faţă de cel stabilit prin DEX.

    Aceste deziderate nu se pot înfăptui în condiţiile în care instituţiile statului cu atribuţii pe linia menţinerii ordinii în folosirea corectă a limbii române manifestă pasivitate, chiar indiferenţă, faţă de faptul că în legislaţia fiscală se folosesc noţiuni cu un sens şi cu un conţinut diferit faţă de cel din uzul curent, faţă de cel stabilit prin DEX.

    Scopul lucrării de faţă este şi de a semnala discrepanţele dintre norma lingvistică şi legislaţia fiscală în folosirea noţiunilor, termenilor şi expresiilor.

    Regulile stabilite prin DEX, prin Legea nr. 500/2004 şi prin „Legea nr. 24/2000 reprezintă uzul care s-a consolidat în societatea noastră, care echivalează cu un consens general asupra a ceea ce este permis.

    Limbajul fiscal exprimă mai mult decât nişte simple cuvinte, noţiuni, termeni şi expresii; exprimă modul în care contribuabilii trebuie să interpreteze şi să aplice corect legislaţia fiscală.

    Limbajul fiscal are scopul de a impune modul în care contribuabilii trebuie să se conformeze, să interpreteze şi să aplice corect legislaţia fiscală

    Limbajul fiscal, pe lângă a fi şi un instrument de comunicare sau cunoaştere, trebuie să fie, în primul rând, un instrument de legiferare.

    Legislaţia fiscală trebuie să fie înţeleasă, crezută, ascultată, respectată şi aplicată „în litera şi spiritul legii”.

    Autoritatea legii vine şi din modul în care contribuabilii reuşesc să înţeleagă sensul şi conţinutul noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite în aceasta.

    Nici un act normativ nu trebuie să aibă “propriul sistem lingvistic”, pentru noţiunile de uz curent.

    Vocabularul şi educaţia fiscală se formează, foarte mult, pe baza noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite în legislaţia fiscală, dar numai în măsura în care acestea îi ajută în înţelegerea lor.

    Realizarea vocabularului fiscal, a educaţiei fiscale, şi a conformării voluntare a contribuabililor în achitarea obligaţiilor bugetare, depinde, în foarte mare măsură, şi de modul în care prin Normele metodologice de aplicare a reglementărilor fiscale se explică sensul şi conţinutul noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite în Legea în aplicarea cărora sunt date aceste Norme.

    În general, atitudinea contribuabililor faţă de aplicarea legislaţiei fiscale depinde foarte mult şi de modul în care aceştia o înţeleg, o percep ca fiind sau nu accesibilă lor în cunoaştere, în interpretare şi în aplicare.


    [1] Prin „Codul fiscal” trebuie înţeles „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, iar prin Codul de procedură fiscală trebuie înţeles „Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”, cu Normele metodologice aferente.

    comentarii

    Post-ul Semantica fiscalităţii apare prima dată în .



    vezi sursa: https://legestart.ro/semantica-fiscalitatii/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    #warns | Bill Gross warns of slow growth and sluggish markets | via http://allGraph.ro - #Bill

    Bill Gross warns of slow growth and sluggish markets If you like aePiot, you can also send it to your friends! ... Share link. http://a...

    Aleator