TRANSLATE | RSS - FEED

[NOTA IMPORTANTA]

FeedListing the reference feed listing

Monday, August 13, 2018

PSD-ul giurgiuvean fierbe mai ceva decât un vulcan gata să erupă



  • FOLLOW TWITTER


  • PSD-ul giurgiuvean fierbe mai ceva decât un vulcan gata să erupă; când va erupe efectele vor fi dezastruoase pentru PSD dar, mai ales, pentru speranțele

    vezi sursa: https://giurgiuonline.net/psd-ul-giurgiuvean-fierbe-mai-ceva-decat-un-vulcan-gata-sa-erupa/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Romanian low-cost operator changes name and becomes joint-stock company



  • FOLLOW TWITTER


  • Romanian low-cost operator Blue Air Airline Management Solutions has changed its name to Blue Air Aviation. The company also changed its legal form of organization from limited liability company (SRL in Romanian) to joint-stock company (SA). The decisions were adopted by the company’s shareholders on August 3, local Ziarul Financiar reported. The change is part

    The post Romanian low-cost operator changes name and becomes joint-stock company appeared first on Romania Insider.



    vezi sursa: https://www.romania-insider.com/blue-air-changes-name-2018/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Marian Crușoveanu, PNL: Dragnea batjocorește Jandarmeria Română



  • FOLLOW TWITTER






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Conferenza stampa: il Premier Conte a tutto campo sui temi caldi della politica italiana - SMTV San Marino



  • FOLLOW TWITTER



  • SMTV San Marino

    Conferenza stampa: il Premier Conte a tutto campo sui temi caldi della politica italiana
    SMTV San Marino
    “Abbiamo anticipato le linee della programmazione economica alla Commissione – ha detto il Premier -; ma non ho mai chiesto concessioni o favori". Sul tema vaccini, le parole di Conte sono state chiare: “mi sono confrontato con il Ministro Grillo – ha ...



    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNGEiEjq7GaMy_x_04JBkQkDAnPfAQ&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&ei=zixxW4D6AZKV3QHG-aLIDw&url=http://www.smtvsanmarino.sm/politica/2018/08/08/conferenza-stampa-premier-conte-tutto-campo-sui-temi-caldi-politica-italiana






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Membru PSD, reclamat că a lovit un sătean din cauza mesajului „M..E PSD“. Dumitru Buzatu: Când jigneşti toată ziua ... - Adevărul



  • FOLLOW TWITTER



  • Adevărul

    Membru PSD, reclamat că a lovit un sătean din cauza mesajului „M..E PSD“. Dumitru Buzatu: Când jigneşti toată ziua ...
    Adevărul
    Dar domnul primar consideră că politica se face ca la nivel naţional, cu M.. ... Liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, afirmă că nu a fost înştiinţat oficial despre incidentul de la Vinderei, însă dacă agresiunea a avut loc, acesta este efectul campaniei ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNHd9wUR43S_6DpHkiBJa7b_RF0XVw&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781152518938&ei=zCxxW_DFIoTa3gH2p5XABg&url=https://adevarul.ro/locale/vaslui/consilier-local-psd-reclamat-lovit-satean-cauza-mesajului-me-psd-dumitru-buzatu-jignesti-ziua-trebuie-asptepti-mama-bataie-1_5b6973dadf52022f751b6e5c/index.html






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Grațiela Gavrilescu, prezentă la Festivalul HEFERLAND



  • FOLLOW TWITTER


  • Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a fost prezentă săptămâna trecută la Festivalul HAFERLAND, sărbătoarea anuală a sașilor și meșteșugurilor săsești.

    Îmbrăcată într-o IE tradițională din zona Breaza, deputatul prahovean s-a bucurat de frumusețea festivalului care a reunit într-un singur loc „frumusețea costumelor tradiționale săsești, datinile locale spectaculoase, arta meșteșugarilorc și muzica minunată ”

    Iată mesajul postat de către pe Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, pe pagina de facebook!

    Am participat, astăzi, la un eveniment minunat, Festivalul HAFERLAND, sărbătoarea anuală a sașilor și meșteșugurilor săsești.
    Dumnezeu a ținut cu noi: după atât de multă ploaie, soarele a strălucit cu generozitate și ne-am putut bucura ochii și sufletul cu un program deosebit, menit să pună în valoare frumusețea costumelor tradiționale săsești, datinile locale spectaculoase, arta meșteșugarilor, muzica minunată și, nu în ultimul rând, emoția oglindită în ochii tuturor participanților.
    Am avut privilegiul să cunosc și sa reîntâlnesc oameni extraordinari, pe care deja îi pot considera prieteni!
    Sunt oameni care își respectă țara în care își au rădăcinile, profesia, mentorii și înaintașii și care, prin tot ceea ce fac, demonstrează respect și pentru urmași, începând cu grija pentru curățenie, pentru mediul înconjurător, pentru restaurarea monumentelor, pentru fațadele și decorarea locuințelor…
    M-am bucurat că noii mei prieteni, atât de mari iubitori de frumos, au admirat ia mea de Breaza, pe care am îmbrăcat-o special! 😊
    Le mulțumesc organizatorilor pentru invitație și ospitalitate!
    Voi reveni, mereu, cu plăcere în zona Crit-Viscri și vă invit și pe dumneavoastră să o cunoașteți!

    VIDEO

    Am participat, astăzi, la un eveniment minunat, Festivalul HAFERLAND, sărbătoarea anuală a sașilor și meșteșugurilor săsești.Dumnezeu a ținut cu noi: după atât de multă ploaie, soarele a strălucit cu generozitate și ne-am putut bucura ochii și sufletul cu un program deosebit, menit să pună în valoare frumusețea costumelor tradiționale săsești, datinile locale spectaculoase, arta meșteșugarilor, muzica minunată și, nu în ultimul rând, emoția oglindită în ochii tuturor participanților.Am avut privilegiul să cunosc și sa reîntâlnesc oameni extraordinari, pe care deja îi pot considera prieteni!Sunt oameni care își respectă țara în care își au rădăcinile, profesia, mentorii și înaintașii și care, prin tot ceea ce fac, demonstrează respect și pentru urmași, începând cu grija pentru curățenie, pentru mediul înconjurător, pentru restaurarea monumentelor, pentru fațadele și decorarea locuințelor…M-am bucurat că noii mei prieteni, atât de mari iubitori de frumos, au admirat ia mea de Breaza, pe care am îmbrăcat-o special! 😊 Le mulțumesc organizatorilor pentru invitație și ospitalitate!Voi reveni, mereu, cu plăcere în zona Crit-Viscri și vă invit și pe dumneavoastră să o cunoașteți!

    Posted by Gratiela Gavrilescu on Saturday, August 4, 2018

    Post-ul Grațiela Gavrilescu, prezentă la Festivalul HEFERLAND apare prima dată în republikaNEWS.



    vezi sursa: https://www.republikanews.ro/gratiela-gavrilescu-prezenta-la-festivalul-heferland/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Vicepremierul Stănescu despre violențe: O bătălie între statul de drept şi tentacule ale statului paralel - Digi24



  • FOLLOW TWITTER



  • Digi24

    Vicepremierul Stănescu despre violențe: O bătălie între statul de drept şi tentacule ale statului paralel
    Digi24
    Demisia acestui Guvern. Un guvern care din punct de vedere economic şi social în toată această perioadă a făcut foarte multe lucruri. Chiar pot spune că se merge mai departe, (..) Ne putem aştepta ca forţele oculte din această ţară care susţin statul ...
    Vicepremierul Paul Stănescu: Miza violenţelor din Piaţa Victoriei ...Adevărul
    Protest, violențe. Paul Stănescu: Bătălie cu tentaculele statului paralel. Țința: Căderea GuvernuluiDCNews

    all 21 news articles »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNFvxQBU41m7uBKdsRb-wBlhZVrKEQ&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781158827479&ei=wCxxW9j6E5nq3wGd_5S4Cw&url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/vicepremierul-stanescu-despre-violente-o-batalie-intre-statul-de-drept-si-tentacule-ale-statului-paralel-979149






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Penalizarea maşinilor care poluează, pregătită de Guvern. Ministrul mediului vorbeşte despre noua taxă auto - Mediafax



  • FOLLOW TWITTER



  • Mediafax

    Penalizarea maşinilor care poluează, pregătită de Guvern. Ministrul mediului vorbeşte despre noua taxă auto
    Mediafax
    ... Economic · Social · Sport · Externe · Ştiinţă · Cultură-Media · Life · #100 · O carte pe zi · Vremea · Talks · ZOOM. Social. Imaginea articolului O ambulanţă a fost lovită de o maşină într-o intersecţie. Un. O ambulanţă a fost lovită de o maşină ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNE9bJ6cNjVFiWp1AV7amoxFBCz7eQ&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781152512519&ei=wCxxW9j6E5nq3wGd_5S4Cw&url=http://www.mediafax.ro/economic/penalizarea-masinilor-care-polueaza-pregatita-de-guvern-ministrul-mediului-vorbeste-despre-noua-taxa-auto-17394845






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    SCANDALUL polițelor RCA ia amploare: Șapte asigurători cer în instanță obligarea Guvernului la plata unor ... - B1



  • FOLLOW TWITTER



  • B1

    SCANDALUL polițelor RCA ia amploare: Șapte asigurători cer în instanță obligarea Guvernului la plata unor ...
    B1
    Șapte din cei opt asigurători care au dat în judecată Executivul anul trecut pentru anularea Hotărârii Guvernului Cioloș din 2016 de plafonare a tarifele RCA pentru o perioadă de șase luni cer despăgubiri de peste 56,2 milioane lei. Asiguratorii ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNFSQEnaF6nOLUwTQSD_vPf61bHOIw&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781155620634&ei=wCxxW9j6E5nq3wGd_5S4Cw&url=https://b1.ro/stiri/economic/scandal-polite-rca-guvern-faliment-235805.html






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Financial review. Prima pagină a principalelor ziare de business europene. Subiectele zilei - HotNews



  • FOLLOW TWITTER



  • Financial review. Prima pagină a principalelor ziare de business europene. Subiectele zilei
    HotNews
    O nouă dificultate se întrevede pentru viitorul guvern. Încetinirea creșterii economice a pus presiune pe crearea de noi locuri de muncă. Doar 31.000 de noi joburi au fost înființate în sectorul privat în al doilea trimestru, comparativ cu cele 46.000 ...



    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNEB4Fccvhk7fnwfagbmOTzn9DbsLA&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&ei=wCxxW9j6E5nq3wGd_5S4Cw&url=https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22644542-financial-review-prima-pagin-principalelor-ziare-business-europene-subiectele-zilei.htm






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Generation gap?



  • FOLLOW TWITTER


  • Differences across the generations over Brexit appear to be becoming even more pronounced.

    Politica in lume - vezi sursa: https://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-45098550






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Platon recunoaște că a vrut să îngenuncheze Moldova doar că nu a reușit



  • FOLLOW TWITTER


  • Pe pagina „Вячеслав Платон: за свободную Молдову” a venit o primă reacție față de investigația celor de la Zeppelin Investigations, care demonstrează că omul de afaceri a fost unul din cei care au făurit nu doar laundromatul dar și „furtul secolului”, cunoscut mai nou ca MILIARDOMAT.

    Un reprezentant al lui Veaceslav Platon, care administrează pagina de Facebook a acestuia, a reacționat la acuzațiile de implicare a lui Veaceslav Platon în jaful secolului. Totodată, același administrator confirmă veridicitatea și autenticitatea înregistrării audio publicate de Zeppelin, în care Platon își exprimă dorința de a pune Moldova în genunchi. Administratorul paginii, care din spusele jurnalistului de investigație Veaceslav Balacci ar fi unul din avocații raiderului numărul 1, menționează drept UNICA scuză că Platon nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile sale, deoarece acesta nu a reușit să-și ducă planul până la sfârșit.

    Balacci afirmă că toate temeiurile de a-l trage la răspundere pe Platon există. Însuși atacul la securitatea economică și subminarea securității statului este o infracțiune, indiferent dacă acțiunea a fost dusă la bun sfârșit sau nu.

    Amintim că astăzi pe site-ul zeppelin.md , a apărut o înregistrare video în care Veaceslav Platon recunoaște că a dorit să pună în genunchi Moldova să blocheze întregul sistem bancar, dar nu i-a reușit din cauza intermediarilor care s-au dovedit a fi mai puțin profesioniști.

    Articolul Platon recunoaște că a vrut să îngenuncheze Moldova doar că nu a reușit apare prima dată în Telegraph Moldova.



    vezi sursa: https://telegraph.md/platon-recunoaste-ca-a-vrut-sa-ingenuncheze-moldova-doar-ca-nu-a-reusit/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Dumitru Oprea: Ministrul Educaţiei caută ţapi ispăşitori acolo unde nu este cazul!



  • FOLLOW TWITTER


  • Dumitru Oprea: Ministrul Educaţiei caută ţapi ispăşitori acolo unde nu este cazul!

    Într-o declaraţie recentă, Ministrul Educaţiei anunţa că la nivelul României este o "criză de scriitori de manuale" şi doreşte organizarea unui simpozion care să rezolve această problemă. În plus, ministrul crede că actualele manuale sunt foarte încărcate, pentru că "aşa ştiu să scrie... specialiştii noştri din sistem". Aceste afirmaţii, de un cinism involuntar, îl plasează pe domnul Popa în galeria "iluştrilor" membri ai Guernului Dragnea-Dăncilă care vorbesc fără să gândească.

    Cruciada împotriva editurilor şi a autorilor de manuale şcolare a început în mandatul celebrului Liviu Marian Pop, care a făcut tot posibilul pentru a distruge un sector cu expertiză şi adaptat pieţei libere, prin implicarea editorilor privaţi. Criza manualelor şcolare a fost dintotdeauna cauzată de Ministerul Educaţiei, incapabil să organizeze la vreme licitaţiile, astfel încât elevii să aibă cărţile la începutul anului şcolar. PSD-ALDE în faţa acestei crize nu a redus birocraţia întregului proces, ci a naţionalizat piaţa manualelor şcolare şi a instituit monopolul prin Editura Didactică şi Pedagogică.

    Dacă acum nu sunt suficienţi profesori interesaţi de elaborarea manualelor, vina nu este a lor, ci a Ministerului Educaţiei.

    Cărţile trebuie editate de către cei care au dovedit că au ştiinţa să o facă, nu de către nişte funcţionari publici dezinteresaţi. Aroganţa cu care au fost trataţi autorii manualelor şcolare s-a tradus prin răspunsul lor firesc de a nu oferi manuscrisele Editurii Didactice şi Pedagogice. De aceea, credem că una dintre marile manipulări legate de manualele şcolare constă în pasarea întregii responsabilităţi către autori, în vreme ce programele şcolare sunt cele care dictează conţinutul acestor materiale didactice! Marja de manevră a profesorilor care elaborează manualele este una foarte redusă.

    Din păcate, problemele învăţământului românesc sunt mult mai grave decât le poate percepe domnul ministru. Cu atât mai puţin ar putea fi rezolvate la nişte simpozioane sau consfătuiri. Pasul firesc ar fi ca persoanele care conduc astăzi destinele învăţământului să îşi recunoască incompetenţa şi să plece din fruntea Ministerului!

    Prof. univ. dr. Dumitru OPREA

    Deputat PNL de Iaşi

    Birou Parlamentar Dumitru OPREA



    vezi sursa: http://iasitvlife.ro/index.php/categorii/politic/item/62640-dumitru-oprea-ministrul-educatiei-cauta-tapi-ispasitori-acolo-unde-nu-este-cazul






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Violențele din Piața Victoriei. INTERVENȚIA lui KLAUS IOHANNIS



  • FOLLOW TWITTER


  • Comunicatul Cotroceniului:     ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a solicitat astăzi, 11 august a.c., Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, demararea de urgenţă a cercetărilor în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi elucidării modului concret în care s-a produs intervenţia Jandarmeriei, pentru restabilirea ordinii publice, la protestele de aseară din Piaţa Victoriei din Bucureşti.   De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Procurorului general stabilirea legalităţii intervenţiei şi identificarea persoanelor şi a gradului de implicare sau vinovăţie a tuturor celor care au luat parte la incidentele violente petrecute în Capitală.”.   Anunțul Parchetului:   ”În cursul zilei de astăzi, 11 august 2018, procurori militari din cadrul Parchetului Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar București s-au sesizat din oficiu, fiind înregistrat dosar penal cu privire la modul de intervenție al jandarmilor și incidentele petrecute la manifestația din Piața Victoriei din București în cursul zilei de 10 august 2018, precum și în cursul nopții de 10 spre 11 august 2018.   De asemenea, la Parchetul Militar Teritorial de pe lângă Tribunalul Militar București urmează să fie colectate inclusiv sesizările depuse la secțiile de poliție, iar toate plângerile penale depuse vor fi înregistrate sub număr unic.”      

    vezi sursa: https://www.money.ro/violentele-din-piata-victoriei-interventia-lui-klaus-iohannis/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    D. Cioloș: Jandarmeria a acționat disproporționat și ilegal ... - Digi24



  • FOLLOW TWITTER



  • Digi24

    D. Cioloș: Jandarmeria a acționat disproporționat și ilegal ...
    Digi24
    Dacian Cioloș, liderul Mișcării România Împreună a comentat la Digi24 evenimentele violente de la Protestul de vineri. Fostul premier spune că o mare parte ...
    Întrebări fără răspuns după JandarmeriadăTIMPOLIS

    all 3 news articles »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNHsIioXMJYVKjFYR8VTv4rx4Fp-1A&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781159530655&ei=ryxxW4jtPJKV3QHG-aLIDw&url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/d-ciolos-jandarmeria-a-actionat-disproportionat-si-ilegal-acuzatii-la-adresa-lui-dancila-979030






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Secrete ținute la sertar în Spitalul Fundeni: „Am dat mâna cu moartea!” Reacțiile uimitoare ale renumiților medici ... - Evenimentul Zilei



  • FOLLOW TWITTER



  • Secrete ținute la sertar în Spitalul Fundeni: „Am dat mâna cu moartea!” Reacțiile uimitoare ale renumiților medici ...
    Evenimentul Zilei
    Totuși, culmea tupeului și bătaia de joc supremă au venit de la Ministerul Sănătății, condus de Sorina Pintea, actualul ministru. Purtătorul de cuvânt, Oana Grigore, ne transmite într-un stil populist că spitalele pot alege să finanțeze din fonduri ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNEtQ1Br2Qw-ZL20Q53igz8q_rSa6w&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781160872901&ei=ryxxW4jtPJKV3QHG-aLIDw&url=http://evz.ro/medicii-irinel-popescu-vlad-brasoveanu.html






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Dragnea face o gafă uriașă în direct la TV, dar Iohannis suportă consecințele - Realitatea



  • FOLLOW TWITTER



  • Realitatea

    Dragnea face o gafă uriașă în direct la TV, dar Iohannis suportă consecințele
    Realitatea
    "A ieșit doamna purtător de cuvânt în declarație de presă mințind. Apoi s-au introdus în câteva ore 20 și ceva de milioane de lei facturi. De unde erau facturile alea? Dacă erau ținute la sertar nu era legal! Dacă erau făcute imediat iar era o problemă!
    Administrația Prezidențială, buget. Dragnea: Au mințit! Trebuie un control!DCNews
    Știrea nopții: Teodorovici va intra peste președinția Iohannis cu ...Sputnik Moldova-România
    Liviu Dragnea anunță CONTROL la Administrația Prezidențială: În câteva ore să vii cu facturi de 20 de milioane ...stiripesurse.ro (Comunicat de Presă)

    all 13 news articles »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNEpc2sldgeE6JZs-1ng1T_RAa_xAg&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781156194802&ei=ryxxW4jtPJKV3QHG-aLIDw&url=https://www.realitatea.net/iohannis-ministerul-de-finante-dragnea_2158872.html






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Dragnea şi Tăriceanu acuză că Iohannis şi partidele din opoziţie au provocat violenţele de la proteste. Dragnea: Astfel ... - News.ro (Comunicat de Presă)



  • FOLLOW TWITTER



  • News.ro (Comunicat de Presă)

    Dragnea şi Tăriceanu acuză că Iohannis şi partidele din opoziţie au provocat violenţele de la proteste. Dragnea: Astfel ...
    News.ro (Comunicat de Presă)
    Evenimentele violente de vineri seară din Piaţa Victoriei nu pot fi încadrate într-o formă de democraţite şi este grav că faptele de agresiune de la miting au fost precedate de de provocările partidelor din opoziţie, susţine liderul PSD, Liviu Dragnea ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNGMRf0DbPbcaGAVI5nzpKFRuissEA&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781159180277&ei=sSxxW9jWH8XP3gHqkbyYAQ&url=https://www.news.ro/politic-intern/dragnea-tariceanu-acuza-iohannis-partidele-opozitie-au-provocat-violentele-proteste-dragnea-astfel-acte-agresiune-au-precedate-provocarile-opozitiei-iohannis-submineaza-autoritatile-statului-1924405311002018081518344244






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Ce se întâmplă cu moneda națională? Guvernul vede o apreciere a leului în raport cu euro, analiștii spun că va urma ... - Capital



  • FOLLOW TWITTER



  • Capital

    Ce se întâmplă cu moneda națională? Guvernul vede o apreciere a leului în raport cu euro, analiștii spun că va urma ...
    Capital
    Experţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), instituţie aflată în subordinea Guvernul României, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, susţin că leul se va aprecia în următoarea perioadă faţă de moneda europeană. Specialiştii CNP văd un ...

    and more »


    vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNFhlSIoRCqb2muVl4GMVkAYC0E6zA&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781158823165&ei=ryxxW9juF5nq3wGd_5S4Cw&url=https://www.capital.ro/ce-se-intampla-cu-leul-urmeaza-un-soc-valutar.html






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    BOMBĂ Se cere înființarea unei comisii de anchetă parlamentară: ‘Fiul lui Dragnea a făcut bani din epidemia de pestă porcină’



  • FOLLOW TWITTER


  • Vicepreşedintele PMP, Cătălin Cristache, solicită înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentară pentru a analiza modul în care autorităţile au gestionat epidemia de pestă porcină, susţinând că”s-a acţionat selectiv” în cadrul campaniei de incinerare a animalelor, Valentin Dragnea fiind avantajat.

    „Comisie de anchetă parlamentară privind modul în care fiul lui Dragnea a făcut bani din epidemia de pestă porcină. Ca deputat ales în Galaţi, judeţ în care s-au depistat deja două focare de pestă porcină, solicit tuturor parlamentarilor să semneze şi să susţină înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentară care să analizeze modul în care autorităţile au gestionat epidemia de pestă porcină şi modalitatea în care firma Romcip Salcia a beneficiat de pe urma acţiunii instituţiilor în cauză. Dezvăluirile făcute în urma unor investigaţii de presă arată, în cel mai bun caz, o incompetenţă crasă referitoare la modul în care autorităţile au gestionat epidemia de pestă porcină sau, în varianta cea mai negativă, că autorităţile au acţionat selectiv creând avantaje de natură economică firmei Romcip Salcia, firma lui Valentin Dragnea, fiul lui Liviu Dragnea, preşedinte PSD şi al Camerei Deputaţilor”, a afirmat deputatul PMP, Cătălin Cristache, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În opinia acestuia, autorităţile au acţionat selectiv în cadrul campaniei de incinerare a porcilor din cauza pestei porcine, avantajând astfel firma lui Valentin Dragnea, fiul liderului PSD Liviu Dragnea.

    „Având în vedere dezastrul economico – social generat de apariţia bolii pe teritoriul României, generându-se pierderi de aproximativ 1 miliard de euro pentru crescători sau pentru familiile din mediul rural care îşi asigurau astfel subzistenţa, se impun demisiile de urgenţă ale ministrului Petre Daea şi a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu, fiul baronului de Constanţa Nicuşor Constantinescu.Plecarea celor doi din funcţie, deşi absolut obligatorie, nu este însă suficientă. Există indicii că autorităţile competente, în speţă ANSVSA şi Ministerul Agriculturii, ştiau de apariţia peste porcine africane în România cu mult timp înainte de apariţia subiectului în mass media şi au acţionat discreţionar avantajând financiar firma lui Valentin Dragnea, care a reuşit să-şi vândă aproape 80% din efectivul de suine înainte de informările publice”, a adăugat Cristache, conform Mediafax.

    Până în prezent, în județul Brăila au fost confirmate 16 focare de pestă porcină africaneă și au fost eutanasiați 7.566 de porci, dintre care peste 7.100 au fost omorâți ca măsură preventivă.

    În zona unde au apărut noile focare ale pestei porcine africane există și o fermă care are aproximativ 136.000 de porci. Autoritățile au luat măsuri speciale astfel încât boala să nu ajungă în complex.Pesta porcina africană se extinde în județul Galați, autoritățile confirmând, sâmbătă, prezența virusului în satul Suceveni, la șase kilometri de primul focar. Toate animalele bolnave, dar și cele care au intrat în contact cu acestea vor fi eutanasiate, potrivit primarului comunei, Marian Mitrofan.

    La nivel național, până la data de 2 august, au fost plătite 56 dosare de despăgubire în valoare de 148.140 de lei, iar alte 428 de dosare în suma totală de 2.065.162 de lei urmează să fie date în plată, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.



    vezi sursa: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/bomba-se-cere-infiintarea-unei-comisii-de-ancheta-parlamentara-fiul-lui-dragnea-a-facut-bani-din-epidemia-de-pesta-porcina/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Andrei Gerea, replica dură către PNL Argeş: „Niște țuțeri speriați de propria incompetență”



  • FOLLOW TWITTER


  • Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea răspunde ferm unui comunicat de presă venit din partea PNL Argeș în care se afirmă că i-ar fi teamă de o eventuală rupere a coaliției cu PSD, majoritate parlamentară care susține guvernarea.
    ”Am fost informat că niște domni din PNL Argeș sunt preocupați că aș fi speriat de o rupere a coaliției cu PSD. Le transmit succint că nu sunt speriat de această alternativă și constat încă o dată nivelul redus de înțelegere al celor din PNL Argeș, care una citesc și alta pricep.
    Constat că au nevoie de clarificări. Eu am răspuns unor întrebări ale mediei centrale, unde am evidențiat că nu se pune problema unei ruperi a coaliției cu PSD.
    Am impresia că lui Ludovic Orban și țuțerilor lui le este teamă că nu vor ajunge prea curând la guvernare și de aceea își doresc ruperea coaliției dintre ALDE și PSD, încercând să ajungă la putere pe ușa din dos.
    Acesta ar fi adevăratul dezastru pentru România, ca niște țuțeri speriați de propria incompetență să ajungă să conducă țara aceasta.
    Eu îi sfătuiesc pe cei din PNL Argeș să nu mai inveteze temeri, ci să își trateze propriile spaime precum norii radioactivi și apele contaminate de la Mioveni. Și apoi, au dovedit cât sunt de capabili când l-au susținut pe Dacian Cioloș cu prolifica sa guvernare tehnocrato – PDL-istă…
    Cât privește o posibilă afinitate a mea pentru stânga, le transmit țuțerilor lui Orban că ALDE a implementat măsuri de dreapta în această guvernare alături de PSD câte nu au pus în aplicare exponenții noului PNL, veniți din PDL, în toate guvernările lor sub Traian Băsescu. Iar singurul premier care a implementat măsuri autentice de dreapta a fost Călin Popescu Tăriceanu”, a precizat Andrei Gerea, Chestor al Camerei Deputaților.



    vezi sursa: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/andrei-gerea-replica-dura-catre-pnl-arges-niste-tuteri-speriati-de-propria-incompetenta/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Maramuresul se apropie de cifra de 20.000 de semnaturi in campania „Fara penali”



  • FOLLOW TWITTER


  • Ceea ce la inceput parea imposibil, azi devine realizabil. Campania „Fara penali in functii publice”, sustinuta de USR, a devenit una cu un puternic impact emotional. Campania e pe cale sa schimbe mentalitati, preconceptii si, mai ales, gradul de implicare. Cetatenii incep sa inteleaga ca fara participare activa in viata publica, viitorul lor nu se poate schimba in bine.

    In Maramures, peste 16.000 de cetateni au semnat aceasta initiativa. Mai sunt doua saptamani de campanie in care trebuie sa se depaseasca cifra de 20.000 de semnaturi. „E o campanie de revizuire a Constitutiei, care se desfasoara dupa toate normele legale in vigoare. Demersul a parcurs toti pasii legali si a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Initiativa cetateneasca isi propune sa interzica accederea cetatenilor condamnati definitiv, pentru infractiuni savarsite cu intentie, in organele administratiei publice locale, la presedintia Romaniei, in Camera Deputatilor si in Senat. Interdictia este pe o perioada limitata, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii. Nu este permis ca o persoana cu cazier sa ocupe o functie publica. Unei femei de serviciu sau unui paznic i se cere cazier fara pata pentru a fi angajat. Un om politic de ce sa nu aiba aceeasi conditionalitate?”, a declarat deputatul USR de Maramures Vlad emanuel Durus.

    Campania „Fara penali in functii ublice” este sustinuta de USR Maramures. „Nu este o miza pentru noi ca partid reusita acestei campanii, ci este o miza pentru Romania. Am fost impresionat de modul in care raspund cetatenii in aceasta campanie. E un semn ca oamenii cinstiti din tara asta isi doresc altceva. Fac apel la maramureseni sa se implice activ in campanie, sa semneze si sa se alature ca voluntari. Nu trebuie sa stea in strada pentru a strange semnaturi! E suficient sa descarce formularul pentru semnaturi de pe adresa https://ift.tt/2vmgf0L si sa-l dea rudelor, cunoscutilor sau prietenilor sa-l completeze. Orice semnatura conteaza. Dupa completare pot sa aduca formularul la sediul USR sau sa sune pe unul dintre voluntari, care va merge sa ridice formularul”, a spus Dan Ivan, presedintele USR Maramures.

    Listele cu semnaturile stranse de cetateni se pot depune la sediul USR din Baia Mare, Piata Libertatii nr 15, sau in fata la Magazinul Maramuresul intre orele 12-18. De asemenea, USR Maramures pune la dispozitie numere de telefon pentru colectarea listelor din diverse zone ale judetului: Baia Mare: 0740186048 (cartierele Sasar, Valea Rosie si Progresului), 0741044385 (cartierele Republicii, Traian si Garii), 0745 398 368 (toate zonele); Sighetu Marmatiei: 0758438414; Baia Sprie: 0752437543; Targu Lapus: 0768358349 sau 0742301405; Recea: 0746951203; Tautii Magheraus: 0749766013; Viseu de Jos: 0744111520.

    The post Maramuresul se apropie de cifra de 20.000 de semnaturi in campania „Fara penali” appeared first on ZiarMM.



    vezi sursa: https://ziarmm.ro/maramuresul-se-apropie-de-cifra-de-20-000-de-semnaturi-in-campania-fara-penali/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    Geografii electorale în România rurală postcomunistă: neoliberalism & austeritate economică, clientelism electoral și dominație social-democrată



  • FOLLOW TWITTER


  • text publicat inițial pe Baricada.org

    Lista acronimelor

     

    1. Centru-stânga:

     

    • 1996: Partidul Democrației Sociale din România – PDSR;
    • 2000: Partidul Democrat Social din România – PDSR;
    • 2004: Uniunea Națională PSD + PUR – PSD-PUR;
    • 2008: Alianța Politică PSD + PC – PSD-PC;
    • 2012: Uniunea Social Liberală – USL;
    • 2016: Partidul Democrației Sociale din România – PSD.

     

    1. Centru-dreapta:

     

    • 1996: Convenția Democrată Română – CDR;
    • 2000: Convenția Democrată Română 2000 – CDR 2000;
    • 2004: Alianța Dreptate și Adevăr PNL – PD – DA;
    • 2008: Partidul Democrat Liberal – PDL;
    • 2012: Alianța România Dreaptă – ARD;
    • 2016: Partidul Național Liberal – PNL.

     

     

     Motto: …ordinarily, defiance is first expressed in the voting booth simply because, whether defiant or not, people have been socialized within a political culture that defines voting as the mechanism through which political change can and should properly occur… / Francis Fox Piven, R. A. Cloward (1977). Poor People’s Movement. Why They Succeed. How They Fail, New York: Vintage Books, p. 15.

     

    Introducere

     

    În România postcomunistă au avut loc 9 alegeri generale (ultimele în 2016) pentru desemnarea reprezentanților la Camera Deputaților și Senat. Confruntarea politică a fost circumscrisă delimitărilor Frontul Salvării Naționale (și continuatoarele acestuia[1]) versus partidele denominate, mai degrabă formal, ca fiind de dreapta. Când ne referim la acestea din urmă, înțelegem Convenția Democrată Română (CDR) – pentru alegerile parlamentare din 1996, CDR 2000 – scrutinul din 2000, Alianța Dreptate și Adevăr (DA) – 2004, Partidul Democrat Liberal (PDL) – 2008, Alianța România Dreaptă (ARD) – 2012 și Partidul Național Liberal – 2016. Cadrul general național a funcționat pe aliniamentul neo-comuniști vs. anti-comuniști în primul deceniu post-1989. Mai apoi, cu cea de-a doua decadă postcomunistă, diferența corupție vs. anti-corupție a structurat confruntarea politică. Desigur, versantul neo-comuniști (plus, atașată cu generozitate, corupția aferentă) i-a revenit, fără drept de apel, social-democraților, istoria revoltelor din decembrie 1989 și a mineriadelor din 1990 căpătând greutate politică. Axa anti-comunistă, cu anti-corupția de rigoare, înclina spre dreapta. Lăsând la o parte latura discursivă a diferențierilor politice, o anumită evoluție ideologică a structurat viața politică autohtonă. În perioada post-1996, întregul tablou politic gândea la unison modelul economic (de un liberalism apăsat), diferențele dintre partide fiind mai degrabă de nuanță. Neodezvoltaționismul postcomunist de expresie naționalistă, preocupat de dezvoltarea unor capitaliști locali și mai puțin de echitate socială[2], a murit repede, odată cu înlăturarea din funcții a susținătorilor acestui proiect, după victoria Convenției din 1996[3]. Social-democrații făceau/fac o oarecare spoială socială, protejându-și, prin oarecare măsuri, propriul electorat, în timp ce guvernele de dreapta (CDR după 1996, PDL după 2008) au demantelat statul și i-au expus pe cetățeni forțelor cinice ale pieței. Având în vedere aceste diferențe neînsemnate de politică economică între partidele opozante, discursul partidelor a părut mai degrabă un joc naiv de-a comuniștii & anti-comuniștii sau corupții & anti-corupții. Pe acest aliniament conjunctural, structurat de evoluția economică, s-a focusat politic România vreo 25 de ani. Când politicile economice au început să producă efecte sociale dintre cele mai variate, de la dezindustrializare și șomaj, la creșterea diferențelor economice dintre clasele sociale și descreștere demografică (inclusiv prin migrații masive), electoral, alegătorii s-au deplasat masiv spre partidul care oferea/oferă o minima protecție socială.

    Alegerile din 2016 sunt o probă în acest sens, victoria PSD-ului fiind una covârșitoare. În ceea ce privește lumea rurală, subiectul prezentului volum colectiv, la nivel național a existat un consens trans-electoral: social-democrații au fost mereu pe primul loc în satele din România. S-a întâmplat și în 1996 și în 2004, atunci când ‘dreaptaʼ a fost pe val la nivel național. Cu siguranță, anumite diferențe de amplitudine electorală au existat (și există) între regiunile geografice ale României, iar analiza prezentului articol o va indica. Ce ne propunem în acest articol? Folosind datele de la alegerile parlamentare din intervalul 1996-2016 (Camera Deputaților), vom arăta că:

    1. Dominația social-democraților în lumea rurală a fost una quasi-generală, cu unele excepții regionale (în 1996 și 2004 în lumea satelor din județele Transilvaniei și Banatului partidele de ‘dreaptaʼ au fost în prim-plan). Delimitarea regională are următoarea structură:

    Dobrogea (județele Constanța și Tulcea);

    Moldova & Bucovina (Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea);

    Muntenia (Argeș, Brăila, București, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova și Teleorman);

    Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea);

    Transilvania & Banat (Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și Timiș).

     

    Excludem din analiză județele Covasna și Harghita, populația maghiară dominantă a acestora și, subsecvent, votul pentru partidul ce le reprezintă interesele, nefiind importante pentru analiza ce o propunem aici.

     

    1. Sistemul politic, mai ales cel din lumea rurală, a evoluat în sensul bipolarismului politic. Dacă în primul deceniu postcomunist partidele care treceau pragul electoral și aveau reprezentare politică erau numeroase, procentele cumulate ale primelor două clasate partide politice nefiind cu mult peste 50%, ulterior, în special după 2004, s-a ajuns la situația în care un partid putea obține și peste trei pătrimi (sau chiar mai mult) din voturile unor localități. S-a intrat în faza clientelismului electoral, primarii, prin intermediul resurselor distribuite (și) de la centru, consolidându-și puterea în teritoriu. Ulterior, odată cu anchetarea unor alegători și oficiali de către procurori, implicarea notabilităților locale în alegeri a fost una mai redusă, cu repercusiuni inclusiv la nivelul rezultatelor electorale.

    În următoarea secțiune vom face o sinteză a abordărilor electorale din România post-1989. Ne vom referi apoi la spațiul geografic, ca unul construit deopotrivă material și discursiv, încercând să sugerăm că inegalitățile geografice sunt (și) consecința unor decalaje istorice, adâncite de capitalismul postcomunist. Vom analiza apoi geografia electorală pe direcțiile indicate, pentru ca în concluzii să facem o sinteză a ceea ce am dezvoltat pe parcursul acestui articol.

    Comportamentul electoral: studii și analize

    O analiză sistematică a comportamentului electoral din România post-1989 nu există. În mod cert, sunt numeroase studii dedicate alegerilor locale, generale, prezidențiale sau europarlamentare. Limitele acestora rezidă în faptul că sunt lacunare (acoperă doar anumite alegeri) și nu sunt integrate în fluxul dezbaterilor academice & intelectuale. Sunt auto-suficiente, rămânând suspendate într-un vid epistemologic. Doar eforturile altor specialiști, în căutare de bibliografie validă, le scot din amorțeala bibliorafturilor. Mai degrabă abundă articolele tehnice, cele care fac referire la anumite aspecte privind selecția candidaților, finanțarea partidelor politice, reforma electorală, sistemele electorale etc., Mihail Chiru și Sergiu Gherghina fiind performerii studiilor electorale de la noi[4]. În cazul sociologiei electorale, ‘determinanții preferințelor politice‘[5], cum ar fi educația, vârsta, sexul, mediul de rezidență, situația materială sau religiozitatea (adică atributele socioeconomice și demografice), au mers în direcția clasic-cunoscută: la alegerile prezidențiale din 2009, simpatizanții (și votanții) lui Geoană erau preponderent săraci, vârstnici, religioși și provenind din mediul rural[6]. În contrapartidă, cei cu educație superioară, cu venituri peste media, tinerii etc. votau mai mult cu partidele de dreapta. Regional a existat, și mai există, diferența dintre Banat & Transilvania și Oltenia & Moldova, primele mai liberale, mai reformiste, mai anti-pesediste, pentru regiunile din sud și est neexistând altceva decât varianta pesedistă, a capitalismului structural cu pansamente sociale și rețele clientelare cu funcție social-politică. Cu timpul și aceste distincții electorale s-au aplatizat, economia politică a postcomunismului românesc fiind suficient de aspră, netezind delimitările mai vechi. Practic, pentru cei mai mulți români, tema supraviețuirii le consumă energia politică: a pleca la muncă în Occident sau a rezista (economic) în țară au întâietate. Sensul politicii, dimensiunea ideologică, lumea polisului, a demosului au devenit treptat teme neimportante în angrenajul partizan autohton. S-a ajuns la situația în care PSD-ul să fie votat nu (doar) de săraci, cum își imaginează mulți, ci și de cei din aparatul birocratic[7]. Este absolut corect și perfect de înțeles în capitalismul postcomunist românesc. După dezindustrializarea post-1989, la pachet cu evaporarea slujbelor din lumea mică urbană și din ruralul cooperatist, soluția de avarie, supapa socială din această lume postcomunistă a venit la pachet cu supradimensionarea aparatului birocratic. În 2017, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice fiind de 1.205.151, din care în administrația publică locală 698.484[8]. În contextul alegerilor, tipul de economie politică ilustrat în votul retrospectiv chiar contează. O slujbă în aparatul birocratic, la stat, devine una extrem de prețioasă, trecerea examenului supraviețuirii economice aici în țară. În acest context, rețelele clientelare sunt forme de protecție socială, mici aranjamente locale cu funcție economică reală.

    Geografia contează: geografii diferite, economii diferite

    Spațiul, locul geografic sunt construite deopotrivă material și discursiv. Fiecare spațiu geografic ʻajungeʼ la noi înmagazinând o lungă istorie economică, politică, etnică, de clasă etc.[9]. Pe de altă parte, dezvoltarea inegală – inegalitățile geografice se individualizează ca vulnerabilități clasice ale creșterii neoliberale[10] – nu este un accident istoric, este parte a procesului capitalist de acumulare, fiind elementul distinctiv al geografiei capitalismului, expresia contradicțiilor din structura însăși a capitalului, o inegalitate de altfel structurală și mai puțin una statistică[11]. Mai pe scurt, societățile capitaliste se dezvoltă inegal[12]. În Dezvoltarea capitalismului în Rusia, Lenin era conștient de diferențierile spațiale intrinseci ce acompaniau expansiunea capitalului și diviziunea spațială a muncii[13]. Praxisul spațial capitalist îi va include și pe muncitori, rolul acestora fiind important în ceea ce înseamnă geografia economică a capitalismului[14]. Samir Amin vorbește de distincția dintre zonele subdezvoltate și cele dezvoltate plecând de la diferențierile dintre sectoarele economice de la începutul capitalismului, zonele subdezvoltate din Africa, Asia și America de Sud individualizându-se ca spații axate pe exportul materiilor prime către zonele industriale] din Europa de Vest și, mai târziu, America de Nord[15]. În acest cadru, în centrul capitalismului s-a dezvoltat un tip de economie, de producție și consum, iar în periferii s-a individualizat un alt tip de economie, cu o producție pentru export și consumul produselor de lux, ceea ce a condus la crearea și consolidarea dezechilibrelor de dezvoltare[16].

    Mutând cadrul pe România, spunem că în secolul al XIX-lea țara noastră se individualizează că o semi-periferie a occidentului, liberalizarea comerțului după Pacea de la Adrianopol (1829) transformând țara noastră într-un important exportator de cereale pentru țările industriale din vestul Europei[17]. În mod cert, structura capitalistă a Vechiului Regim românesc a fost una mai complexă. Ceea ce este esențial însă, se referă la faptul că relațiile de producție stabilite în urma consolidării țării ca mare producător de cereale, cu latifundiari (boieri) ce aveau în posesie cea mai mare parte a terenurilor agricole, au perpetuat o clasă țărănească substanțială[18]. Transformările economice din perioada comunistă (1947-1989), cu procesul amplu de industrializare, schimbă mult structura socială a țării. Cu toate acestea, la finalul acoladei comuniste aproape jumătate din populația țării (un procent de cca. 45%) locuia încă în mediul rural. Naționalizarea terenurilor agricole (colectivizarea) a creat o formă particulară de economie rurală, colectivismul agrar și micile servicii legate de acest tip de exploatare agricolă. După 1989, împroprietărirea țăranilor va duce către un alt tip de agricultură, cea de subzistență. Apariția fermierilor agricoli a fost greoaie și este încă limitată spațial. În acest caz, lipsa capitalului necesar investiților a fost decisivă. Liberalizarea economiei românești și importul masiv de produse agricole cultivate în regim latifundiar i-a ruinat și mai mult pe producătorii agricoli autohtoni, așa că mica agricultura de subzistență și migrația – internă și externă – au devenit soluțiile de avarie pentru populația țărănească.

    Tocmai această populație rurală constituie subiectul analizei electorale prezente. În clivajul clasic, locuitorii satelor (umăr la umăr cu muncitorii din ariile industrializate) înclinau să voteze cu social-democrații[19]. Sunt transformări importante în sociologia și geografia votului în vremea din urmă. Ceea ce scria Pulzer în secolul trecut despre clasă – pentru partidele britanice clasa înseamnă totul[20] – s-a diluat în prezent. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2010 din Marea Britanie, clasa și variabilele socio-demografice mai puteau explica doar 6% din variațiile votului[21]. Performanța politică se constituie în subiectul central al democrațiilor contemporane, votanții emițând judecăți despre cât de bine au funcționat partidele în chestiunile politice și sociale importante (creștere sustenabilă, rată mică a inflației, procent redus al șomerilor, servicii publice de calitate în domenii precum educația, sănătatea, transportul și protecția mediului[22]). În mod cert, în semi-periferiile vechilor democrații industriale, comportamentul electoral al populației se construiește în mod diferit. Economia comunistă, și prăbușirea ei în epoca postcomunistă, va structura, în deceniile post-1989, modelul electoral. Tipul de economie politică este important în logica electorală, iar criza economică din 2008-2012 s-a constituit într-o variabilă definitorie în angrenajul electoral post-1989. Precaritatea economică a lumii rurale, cea de care ne vom ocupa în paragrafele următoare, a fost esențială în crearea și consolidarea formelor clientelare electorale – nu vom aborda aici decât tangențial acest aspect politic. Cetățenii fără slujbe, lipsiți totalmente de capital simbolic, sunt ușor integrați în sistemul de patronaj și control al votului. Cu sau fără clientelism, cu sau fără criză economică, vom arăta că în spațiul rural al capitalismului postcomunist domină social-democrații. Criza economică și măsurile ultra-liberale propuse de guvernele de centru-dreapta au consolidat și mai mult această realitate electorală.

    Dominație social-democrată în lumea rurală

    S-a întâmplat tot timpul din 1996 și până în prezent. În 1996, la nivel național (repetăm, folosim doar datele de la alegerile parlamentare, Camera Deputaților), CDR a câștigat alegerile – CDR – 30,16%, PDSR – 21,52% (un raport de vot – CDR/PDSR – de 1,40). La aceleași alegeri parlamentare, în localitățile rurale realitatea electorală a fost aproape răsturnată, respectiv 29,57% pentru PDSR și 22,72% pentru CDR (un raport de vot 1,30). 20 de ani mai târziu, la alegerile parlamentare din 2016, social-democrații câștigă categoric, atât la nivel național (45,5% – PSD, 20% – PNL: raport de vot de 2,28), cât și în localitățile rurale (51,8% pentru PSD, 22,2% pentru PNL și un raport de vot de 2,33). Dacă la nivel național scrutinul din 1996 este singurul în care social-democrații au fost mai slabi (electoral) decât concurența (am văzut mai sus, CDR), în cazul satelor, dominația PSD a fost generală – tabelul de mai jos, unde calculăm raportul de vot, social-democrații versus oponenții acestora, este ilustrativ în acest sens (Tabelul 1).  

    Tabelul 1. Raport de vot: PDSR/PSD versus CDR/CDR 2000/DA/PDL/ARD/PNL

    Alegeri parlamentare Urban & rural Doar rural
    1996 0.71 1.30
    2000 7.32 12.14
    2004 1.25 2.08
    2008 1.02 1.19
    2012 3.55 4.22
    2016 2.28 2.33

    Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Notă: Raportul de vot este calculat împărțind procentele PDSR la cele ale CDR (1996), PDSR/CDR 2000 (2000), Uniunea Națională PSD + PUR/DA (2004), Alianța Politică PSD+PC/PDL (2008), USL/ARD (2012) și PSD/PNL (2016).

    Ce observăm la aceste valori? Ies în evidență cifrele mari din 2000 și 2012. Practic, la alegerile parlamentare din 2000 votul social-democraților a fost de 12 ori mai mare comparativ cu cel obținut de CDR 2000, adică cea ce mai rămăsese din veche Convenție. În 2016 diferența a fost doar de 4 ori mai mare: oricum dominația social-democrată a devenit unanim națională. Momentele electorale din 2000 și din 2012 vin după guvernări ultraliberale, de dreapta. În intervalul 1996-2000 a fost perioada guvernării CDR (un conglomerat de partide ce includea, printre altele PNȚCD și PNL). Atunci s-a aplicat prima terapie de șoc, un program economic ce a inclus privatizări masive[23], la pachet cu închiderea unor întreprinderi considerate neproductive, ineficiente din punct de vedere economic. După 1996, folosind cuvintele lui Cornel Ban, terapia de șoc ajungea (și) la București și aducea cu ea restrângerea drastică a creditării, măsuri de austeritate fiscală și reforme structurale[24]. Cert este că acest malaxor de reforme neoliberale a avut efecte dezastruoase pentru economia României: producția industrială a scăzut cu 20% în intervalul 1996-2000, valurile de muncitori în șomaj dublând rata sărăciei[25], iar agricultura a devenit una de subzistență, țara noastră având nevoie de import de alimente[26].

    S-a spus/scris că spectaculoasa înfrângere a Conservatorilor de la alegerile generale din mai 1997 din Marea Britanie este ilustrativă pentru următorul aspect: creșterea economică bazată pe valorile economiei de piață nu e sustenabilă, generând inegalitate și individualism, votanții nesusținând la urne un asemenea demers economic. Perioada post-1980 a fost una de maximă înflorire pentru politicile neoliberale. Denominate Thatcherism sau Reaganism, din Marea Britanie până în SUA, din Noua Zeelandă până în Spania, aceste politici economice au fost adoptate cu mult entuziasm[27]. Iată că și în România, reformele dure, cu politici economice pro-piață, foarte active în perioada post-1996, au condus la remarcabilul eșec al Convenției Democrate. În 2000, CDR 2000, o formulă de compromis ce-și propunea să mai salveze ce se mai poate salva după terapia de șoc post-1996, nici măcar nu a reușit să treacă pragul electoral impus pentru o coaliție de partide, așa încât PNȚCD a ieșit, probabil pentru totdeauna, de pe tabloul electoral românesc.

    O nouă ranforsare neoliberală[28] a ceea ce Perry Anderson numea ‘cea mai de succes ideologe din istoria lumii’[29] în perioada de după re-alegerea președintelui (de atunci) Traian Băsescu, un nou val de măsuri de austeritate (reduceri salariale severe – 25%, creșterea TVA-ului la 24%, tăierea ajutoarelor sociale, inclusiv reducerea cu 15% a indemnizației de creștere a copilului, bani de la buget direcționați preponderant către zona investițiilor[30] etc.) și un nou eșec al partidului de la putere asociat cu aceste măsuri, democrat-liberalii de la PDL. La alegerile parlamentare din 2012, PDL-ul, partidul care a dat tonul ʻmăsurilor mai dure și deciziilor economice mai greleʼ (Emil Boc), a încercat să se ascundă, să scape de trecutul recent. La acele alegeri generale partidul s-a transformat în Alianța România Dreaptă (ARD). Fără un succes prea mare. Cu doar 16,51% din numărul total de voturi, partidul și-a pierdut suflul, diluându-se ulterior în PNL. În spațiul lumii rurale, voturile USL (alianța dintre social-democrați și liberali) au fost de 4 ori mai numeroase decât cele obținute de ARD – 59,1% pentru USL și 14% pentru ARD. Prin intermediul votului cetățenii refuză politicile pro-austeritate[31].

    Categoric, sunt diferențe regionale însemnate, iar comportamentul electoral din Transilvania rurală nu este similar cu cel din Oltenia sau Moldova. Cu cât județele sunt mai precare din punct de vedere economic, cu atât votul pentru social-democrați crește. Valori maxime pentru social-democrați se întâlnesc în județele cu un procent mai redus al populației urbane, cu economie rudimentară, agricultura de subzistență fiind de bază. Sunt aceleași județe unde la 1907, pentru a ne întoarce foarte mult în trecut, intensitatea răscoalei a fost maximă. Vorbim de județele din sud, Teleorman (inclusiv cu Vlașca de atunci), Dolj sau Olt aflându-se printre ele. O comparație între votul pentru PSD în aceste județe și trei județe din Transilvania (Alba, Cluj și Sibiu) indică diferența. În cele trei din sud, în localitățile rurale, procentul cumulat pentru social-democrați a fost aproape cvadruplu (66,59%) comparativ cu cel obținut de liberali – 18,64%. În județele din Transilvania, tot în lumea rurală, PNL-ul i-a fost superior PSD-ului, 33,38% față de 31,42% (vezi Figura 1).

    Figura 1. Spațiu și vot (&): PSD și PNL la alegerile parlamentare din 2016

    Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Notă: Ab – Alba; Cj – Cluj; Sb – Sibiu; Dj – Dolj; Ot – Olt; Tr – Teleorman.

    Vorbim de spații geografice cu evoluții istorice diferite. Spațiile din sud și est, de la formarea acestora (secolele al XIII-lea și al XIV-lea) și până la Unirea din 1859 au stat sub influența Imperiului Otoman. Transilvania și Banatul au fost, în intervalul 1250-1918, provincii ungare & austro-ungare. Aceste istorii diferite înglobează evoluții demografice (grad de urbanizare mai ridicat în județele din Transilvania și mai redus în județele din Muntenia sau Oltenia) & economice diferite și, după, cum vedem chiar în postcomunism, geografii electorale diferite. Practic, în aceste trei județe din Transilvania, votul din sate este totalmente diferit comparat cu cele trei județe din sud. Cum în perioada post-1989 observăm vagabondajul capitalismului[32], migrația lui în regiunile unde poate acumula profit. Iată de ce, în România, expansiunea capitalismului, cum se observă în cazul industriei high tech, se întâmplă oricum în regiunile deja favorizate din punct de vedere economic (vezi platformele industriale din Cluj-Napoca, București etc.), situație similară și în spațiile vechilor democrații industriale[33]. Invers, în geografiile înapoierii, județele sărace din sud amintite mai sus, nu se întâmplă mai nimic. În acest mod, geografia capitalismului și glocalizarea postcomunistă se individualizează ca variabile ce influențează evoluțiile politice și electorale în perioada recentă. Cu toate diferențele de dezvoltare și oportunități, modelul economic românesc conduce, inclusiv în spațiul lumii rurale, la consolidarea votului pentru social-democrați. În graficul de mai jos (Figura 2; a se vedea și tabele din anexă) observăm că există diferențe regionale evidente, cu Moldova & Bucovina și Oltenia foarte asemănătoare, proporția voturilor pentru social-democrați fiind mai redusă în Transilvania & Banat. Dar ceea ce este evident în cazul tuturor acestor regiuni este trendul crescător pentru PSD. Iată cum toate momentele economic dificile pentru populație i-au întărit constant pe social-democrați.

    Figura 2. Votul (%) pentru PDSR (1996 și 2000)/PSD+PUR (2004)/PSD+PC (2008)/USL (2012)/PSD (2016) în diferite regiuni istorice

    Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Notă: În Transilvania & Banat nu includem județele Covasna și Harghita.

    În actualul context economico-social, social-democrații se pun în pielea unor conservatori înverșunați. Șubrezenia economică rurală le aduce voturi. De ce ar schimba-o? Mutatis mutandis, ei sunt aidoma boierilor latifundiari din secolul al XIX-lea: sunt nevoiți să mențină starea de fapt, status quo-ul. Sau, dacă vreți, sunt în postura unui vânzător de amulete. Dacă sunt vândute oamenilor creduli, se acumulează capital financiar. Ar fi ilogic ca după un episod negustoresc același vânzător ce vinde talismane să le vorbească cumpărătorilor despre ineficiența acestora și ignoranța oamenilor ce le cumpără. E multă vulgarizare în ceea ce spunem, dar realitatea vine cumva în această logică. Este cât se poate de evident că social-democrații nu au nici idei economice și nici forță de negociere cu structura și spațialitatea capitalismului postcomunist, modul lui de reproducere în semi-periferii. Și de aici imaginea lor de conformiști conservatori, unii ce reproduc sărăcia rurală.

    Bi-polarizare politică și clientelism electoral

    În primul deceniu postcomunist voturile se risipeau cu generozitate, mai multe partide câștigând mandate la alegerile parlamentare sau locale. Spre exemplu, la votul pentru consiliile județene – alegerile locale din 1996, nu mai puțin de 17 partide au obținut procente supraunitare, proporțiile cumulate ale primelor două abia ajungând la un modest 35,66%, respectiv 19,44% pentru CDR și 16,21% pentru PDSR. Cine își mai amintește de Partidul Socialist al Muncii (5,16% la acele alegeri), Partidul Democrat Agrar din România – 3,20% sau Partidul Socialist – 2,26%? La aceleași alegeri locale din 1996, din cele 37 de mandate de consilieri județeni din județul Tulcea, doar 12 (aproape o treime) au fost câștigate de primele două partide clasate la nivel național, CDR și PDSR. Restul de 25 au revenit celorlalți competitori electorali. Partidul Socialist al Muncii – 10,43%, Partidul Democrat Agrar – 7,22% și Partidul Socialist – 5,89% au avut împreună 9 mandate de consilieri. Probabil că negocierile ce aveau loc pentru formare unei majorități în consiliile județene erau unele extrem de complexe – politica în sensul negocierii și medierii vocilor cetățenilor. Pluralitatea opiniilor, democrație la firul ierbii…

    Să aruncăm un ochi și către lumea rurală. În localitatea Cerna (județul Tulcea), la alegerile pentru consiliul local (1996), Partidul Socialist al Muncii s-a clasat pe locul doi, devansând CDR – 21,21% pentru socialiști și 14,68% pentru Convenție. Adăugând și voturile Partidului Socialist (10,31%), se ajunge la 4 mandate din totalul de 13 pentru cele două partide socialiste. Cum PDSR-ul a câștigat 5 mandate, 9 mandate din cele 13 (aproape 70%) se duceau în zona stângii politice. La Olteni, în județul Teleorman, la aceleași alegeri din 1996 pentru consiliul local, pe primul loc s-au clasat socialiștii – Partidul Socialist (32,76% și 4 mandate dintr-un total de 13). După anul 2000, totul se schimbă. Partidele mici dispar treptat, încetul cu încetul. Potentații locali (numiți peiorativ baroni) încep să-și structureze armatele de clienți. Cu siguranță a contat mult și votul strategic, iar partidele care nu aveau rețele teritoriale complexe au început să fie asimilate de partidele mari. I. Ciobanu[34] a făcut niște calcule simple, observând această schimbare radicală. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 1996 (Camera Deputaților), din totalul celor 3.009 localități, în 2.883 (peste 95% din totalul localităților) partidul de pe primul loc a avut un procent sub 50% din totalul voturilor valabil exprimate. Prin urmare, era loc și pentru alte formațiuni politice în localitățile respective. 12 ani mai târziu lucrurile vor evolua exact în direcția inversă. La alegerile parlamentare din 2012 (aceiași Cameră a Deputaților), din cele 2.965 de localități calculate, în 83,07% dintre acestea (un număr de 2.463 de localități) partidul de pe primul loc câștiga cu un procent de peste 50% din totalul voturilor, în 889 din acestea procentul partidului de pe primul loc fiind de peste 70%.

    În zonele rurale, comparația privind votul social-democraților la alegerile parlamentare din 1996 și 2016 indică același lucru: enorma diferență dintre cele două momente electorale și creșterea impresionantă a social-democraților. La alegerile parlamentare din 1996, în peste 12% din totalul de 8.014 secții de votare, PDSR-ul și CDR-ul au câștigat cu 50% sau mai mult din totalul voturilor valide – 10,29% pentru PDSR și 2,08% pentru CDR. Peste 20 de ani, la alegerile parlamentare din 2016, procentul a crescut exponențial, în peste 65% din totalul secțiilor de votare (de 10.188 în localitățile rurale) câștigându-se cu cel puțin 50% din voturile valabil exprimate – 56,62% pentru PSD și doar 8,67% pentru PNL (Tabelul 2). Creșteri spectaculoase pentru social-democrați au fost în Dobrogea și Transilvana & Banat, regiuni în care și-au sporit enorm secțiile de votare în care au avut 50% sau mai mult din totalul voturilor, de 25 de ori în secțiile de votare din Dobrogea și aproape 50 în cele din Transilvania & Banat (vezi tabelul de mai jos). Per ansamblu, dominația primelor două partide mari de pe tabloul electoral românesc în spațiul așezărilor rurale devine una de necontestat. Social-democrați sunt la putere în satele României, iar cifrele din tabelul de mai jos subliniază această dominație. S-a ajuns inclusiv la forme de dependență de tip patron-client, primarul și birocrația locală jucând rolul patronului, cetățenilor revenindu-le rolul clienților electorali. De structurile politice teritoriale și locale și de capacitatea de mobilizare prin intermediul notabilităților locale depinde performanța partidului. Partidele care nu sunt ancorate în geografia rurală, neavând rețele semnificative, nu pot avea performanțe notabile.

    Tabelul 2. Alegerile parlamentare din 1996 și 2016: proporția secțiilor de votare în care social-democrații și CDR & PNL au obținut 50% sau mai mult din totalul voturilor valabil exprimate

    Regiunea 1996 – PDSR (%) 2016 – PSD (%) 2016/1996
    Național*

    Dobrogea

    Moldova & Bucovina

    10,29

    2,34

    23,79

    56,62

    59,58

    70,48

    5,50

    25,46

    2,96

    Muntenia

    Oltenia

    Transilvania & Banat*

    14,14

    8,56

    0,61

    70,81

    78,70

    30,22

    5,01

    5,57

    49,54

    Regiunea 1996 – CDR (%) 2016 – PNL (%) 2016/1996
    Național*

    Dobrogea

    Moldova Bucovina

    Moldova & Bucovina

    Oltenia

    Transilvania & Banat*

    2,08

    1,00

    0,58

    1,17

    0,84

    4,14

    8,67

    5,39

    6,02

    6,69

    3,70

    13,76

    4,17

    5,39

    10,38

    5,72

    4,40

    3,32

    Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Notă: Mai puțin județele Covasna și Harghita.

     

    Clivajul de azi se conturează în jurul dualității electorale PSD versus restul lumii. Social-democrații își subordonează lumea rurală, dar același partid a acaparat și lumea urbană – succesul acestora din Bucureștiul liberal din prima decadă devine un exemplu de manual. Pe de altă parte, sunt multe contribuții care subliniază numeroasele aspecte privind corupția electorală la pachet cu formele clientelare. Publicațiile ce abordează problema clientelismului electoral o fac raportându-se la dimensiunea morală a fenomenului: mita electorală[35], formele de dependență (folosirea fondurilor publice pentru alimentarea propriei clientele de partid[36]), folosirea posturilor din birocrația locală și centrală pentru întărirea dominației partidului[37], sunt mecanisme ce scurtcircuitează democrația alegerilor libere și obiective (free and fair). Este evident că partidele folosesc o multitudine de metode și strategii electorale (inclusiv cele ce intră sub umbrela largă a clientelismului electoral) pentru a-și atinge scopul, adică câștigarea alegerilor, a cât mai multor voturi. Dar ceea ce este important, toate aceste mecanisme și strategii folosite de partide (social-democrații mai mult, liberalii mai puțin), mai mult sau mai puțin legale, se consolidează într-un tip particular de economie politică, una ultra-liberală. Într-o analiză despre Argentina contemporană[38] (rețele clientelare de control al votului și înflorirea peronismului în Greater Buenos Aires), Javier Auyero scrie despre expansiunea formelor corupte electorale într-o țară (Argentina) și un oraș (Buenos Aires) extrem de polarizate și segregate economic. În noul regim al marginalității urbane, formele periferice își au propriile caracteristici, de la pierderea slujbelor pentru muncitori, creșterea șomajului și persistența acestuia pentru lungi perioade de timp, la insecuritatea muncii și decăderea statului bunăstării și a securității sociale[39]. În Conurbano Bonaerense, un spațiu geografic cu o populație de 8.440.000 de locuitori (cea ce însemna, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, 24,4% din populația Argentinei), aplicarea unor măsuri de un neoliberalism economic virulent au condus la o masivă dezindustrializare și hiper-șomaj. Între 1991 și 1995 a crescut cu 277% numărul muncitorilor ce și-au pierdut locul de muncă, rata șomajului ajungând la 22,6% din totalul populației active (peste 843.840 de șomeri[40]). În aceste ‘enclave ale sărăciei extremeʼ[41], rețelele clientelare de control al votului înfloresc. Iată de ce, în ariile economic dezindustrializate, relația patron-client, cu forma intermediară a acelor punteros ce fac legătura între patroni și clienți, se construiește ca o formă minimă de rezistență în fața neoliberalismului dezvoltării inegale. După cum Javier Auyero argumentează, peronismul clientelar de extracție social-democrată din suburbii (barrios) se individualizează ca o rețea menită să mențină un minim echilibru social – problem-solving networks. În acest mod, clientelismul electoral este efectul unei politici economice ultra-liberale. Este o direcție de analiză și interpretare ce poate fi pusă în discuție în spațiul economico-politic al postcomunismului românesc. Social-democrații români, PSD-ul de azi, și formele de corupție electorală ce-i sunt asociate (nu sunt singuri în oraș, liberalii de azi, ca să nu mai vorbim de democrat-liberalii fostului PDL, construiesc rețele clientelare acolo unde au posibilitatea), își sporesc forța electorală într-o formă particulară de economie politică. Creșterea numărului de asistați social este efectul politicilor economice. Faptul că în lumea rurală există o penurie de locuri de muncă, alimentează starea de dependență. Suntem de acum într-un cerc vicios: formele clientelare ce întrețin o minimă protecție socială mențin starea de fapt. Totul se învârte în cerc. Doar o dezvoltare economică reală poate scoate cetățenii din starea de dependență politică. Dar cine are interesul și inteligența necesare pentru un asemenea demers?

     

    Anexe:

     

    Tabelul 1A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 1996

    1996 Camera Deputaților CDR PDSR CDR/PDSR
    Național 30,17 21,52 1,40
    Urban 35,68 15,57 2,35
    Rural 22,72 29,57 0,77
    Dobrogea 24,19 27,37 0,88
    Moldova 19,71 40,44 0,49
    Muntenia 23,99 36,58 0,66
    Oltenia 24,36 35,31 0,69
    Transilvania & Banat* 25,59 15,13 1,69

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

     

    Tabelul 2A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 2000

    2000 Camera Deputaților CDR 2000 PDSR CDR 2000/PDSR
    Național 5,0 36,6 0,14
    Urban 6,2 32.2 0,19
    Rural 3,5 42,5 0.08
    Dobrogea 2,9 40,3 0.07
    Moldova 2,9 55,6 0.05
    Muntenia 3,2 50,7 0.06
    Oltenia 3,2 52,5 0.06
    Transilvania & Banat* 4,9 24,0 0.20

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

     

    Tabelul 3A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 2004

    2004 Camera Deputaților DA PSD-PUR DA/PSD-PUR
    Național 29,8 37,3 0.80
    Urban 36,5 30,3 1.20
    Rural 21,9 45,6 0.48
    Dobrogea 22,7 44,1 0.51
    Moldova 20,9 54,6 0.38
    Muntenia 24,2 51,6 0.47
    Oltenia 19.8 49,9 0.40
    Transilvania & Banat* 23,4 33,9 0.69

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

     

     

    Tabelul 4A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 2008

    2008 Camera Deputaților PDL PSD-PC PDL/PSD-PC
    Național 32,4 33,1 0.98
    Urban 35,3 32,0 1.10
    Rural 29,0 34,4 0.84
    Dobrogea 25,9 41,6 0.62
    Moldova 29,3 38,8 0.76
    Muntenia 29,9 36,7 0.81
    Oltenia 27,6 46,6 0.59
    Transilvania & Banat* 31,4 24,2 1.30

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

    Tabelul 5A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 2012

    2012 Camera Deputaților ARD USL ARD/USL
    Național 16,5 58,6 0.28
    Urban 18,2 58,7 0.31
    Rural 14,0 59,1 0.24
    Dobrogea 10,9 60,9 0.18
    Moldova 13,0 64,8 0.20
    Muntenia 14,0 67,0 0.21
    Oltenia 11,7 64,3 0.18
    Transilvania & Banat* 17,8 48,9 0,36

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

     

    Tabelul 6A. Rezultate electorale: alegerile parlamentare din 2016

    2016 Camera Deputaților PNL PSD ARD/USL
    Național 20,0 45,5 0.44
    Urban 18,2 41,7 0.44
    Rural 22,2 51,8 0.43
    Dobrogea 23,1 52,3 0.44
    Moldova 22 57,8 0.38
    Muntenia 21,3 59,9 0.36
    Oltenia 18,2 64,7 0.28
    Transilvania & Banat* 27,7 37,9 0.73

    *Fără județele Covasna și Harghita

     

     

     

    [1] Este vorba de Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Partidul Social Democrat (PSD).

    [2] Cornel Ban (2014). Dependență și dezvoltare: economia politică a capitalismului românesc, traducere de Ciprian Șiulea, Cluj-Napoca: Tact, p. 122.

    [3] Ibidem.

    [4] Vezi Mihail Chiru, Sergiu Gherghina (2011). Keeping the Doors Closed Leadership Selection in Post-Communist Romania, East European Politics and Societies: and Cultures, Vol. 26(3), pp. 510-537; Sergiu Gherghina, Mihail Chiru (2012). Taking the Short Route Political Parties, Funding Regulations, and State Resources in Romania, East European Politics and Societies: and Cultures, Vol. 27(1), pp. 108-128; Sergiu Gherghina, Laurențiu Stefan, Mihail Chiru (2013). Electoral reform – Cui bono? Attitudes of Romanian MPs to the electoral system change, Journal of Legislative Studies, Vol. 19(3), pp. 351-369.

    [5] Florin Feșnic, Atribute socioeconomice și demografice și impactul lor asupra simpatiei pentru candidații la alegerile prezidențiale din 2009. În Mircea Comșa, Andrei Gheorghiță, Claudiu D. Tufiș, editori (2012). Alegerile prezidențiale

    din România, 2009, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, pp. 201-215.

    [6] Ibidem, p. 212.

    [7] Barbu Mateescu (2016). PSD și cei mai săraci dintre români: relația electorală, Sociollogica. Disponibil online la:

    http://sociollogica.blogspot.com/2016/10/psd-si-cei-mai-saraci-dintre-romani.html.

    [8] Pentru mai multe detalii, vezi https://codfiscal.net/45505/numarul-angajatilor-bugetari-iulie-2017.

    [9] Neil Smith (2008). Uneven development Nature, capital and the production of space, Athens: The University of Georgia Press, p. 9.

    [10] Ibidem, p. 143.

    [11] Ibidem, p. 4.

    [12] Doreen Massey (1995). Spatial Divisions of Labour. Social Structures and the Geography of Production, London: Macmillan, p. 289.

    [13] V. I. Lenin, Dezvoltarea capitalismului în Rusia. Procesul formării pieței interne pentru marea industrie. București: Editura Politică.

    [14] Andrew Herod (1997). From a Geography of Labor to a Labor Geography: Labor’s Spatial Fix and the Geography of Capitalism, Antipode, Vol. 29(1), pp. 1-31.

    [15] Vezi N. Smith, op. cit. (p. 150) și Samir Amin (1976). Unequal development an essay on the social formations of peripheral capitalism, New York: Monthly Review Press.

    [16] Samir Amin (1974). Accumulation and Development: A Theoretical Model, Review of African Political Economy, Vol. 1(1) (1974), pp. 9–26.

    [17] În mod sigur discuția este mai amplă, pentru informații complexe despre economia capitalistă a României post-feudale, vezi Cornel Ban, op. cit. sau Daniel Chirot (2002). Schimbarea socială într-o societate periferică. Formarea unei colonii balcanice, traducere și postfață de Victor Rizescu, București: Corint.

    [18] În 1930, 78.2% din populația ocupată a României era formată din agricultori, procentul muncitorilor industriali fiind puțin peste 7% (Enciclopedia României, Volumul I, p. 155).

    [19] A se vedea Seymour Martin Lipset (1983). Political man. The Social Bases of Politics, London: Heinemann, p. 92.

    [20] Peter Pulzer (1967). Political Representation and Elections in Britain, London: Allen and Unwin.

    [21] Harold D. Clarke, David Sanders, Marianne C. Stewart, Paul F. Whiteley (2009). Performance Politics and the British Voter, Cambridge: Cambridge University Press.

    [22] Ibidem.

    [23] În 1996, înainte de guvernarea CDR, companiile de stat companiile de stat cuprindeau 84% din totalul forței de muncă, toată industria electronică, grea și chimică fiind în proprietatea statului – vezi Cornel Ban, op. cit., p. 139.

    [24] Nu voi intra în amănunte, iar pentru detalii privind terapia de șoc din intervalul 1996-2000 a se vedea capitolul Revoluția neoliberală vine în România, în Cornel Ban, op. cit., pp. 157-198.

    [25] E. D. Tesliuc, I. Pop, C. M. Tesliu (2000). Romania: social protection and the poor, The World Bank, lucrare citată de Cornel Ban, op. cit., p. 162.

    [26] Cornel Ban, op. cit., p. 162.

    [27] John Allen, Doreen Massey and Allan Cochrane (with Julie Charlesworth, Gill Court, Nick Henry and Phil Sarre) – 2002. Rethinking the Region, London and New York: Routledge, p. 2.

    [28] Definim neoliberalismul ca acel sistem ce pune în centru virtuțile capitalismului, competiția și cumpărătorii, construind o societate excesiv pro-piață, bază pe vânzare și consum. Pentru mai multe detalii, a se vedea Michael Freeden (2005). Liberal Languages: Ideological Imaginations and Twenty-Century Progressive Thought, Princeton, NJ: Princeton University Press.

    [29] Perry Anderson (2000). Renewals, New Left Review, 2(1), p. 17.

    [30] Aceste măsuri, explica guvernul democrat-liberal de atunci, trebuiau implementate datorită faptului că se suprapuneau două tipuri de crize majore: i) o criză internă, legată de deficitul structural al României, țara noastră consumând mai mult decât produce și o ii) criză externă, dată de recesiunea economică mondială.

    [31] S-a întâmplat într-un mod similar și în Irlanda. La alegerile parlamentare din februarie 2011, partidul de guvernământ, Fianna Fáil (FF), partidul dominant încă din anii ʻ30 ai secolului trecut, a mai obținut doar 12% din voturi, ceea ce i-a permis unui alt partid, de centru-dreapta, Fine Gael, să aplice ulterior un set de politici chiar mai neoliberale. Vezi Brendan K. O’Rourke, John Hogan (2014). Guaranteeing failure: neoliberal discourse in the Irish economic crisis, Journal of Political Ideologies, 9(1), pp. 41-59.

    [32] Constantin Stere scria, la începutul secolului XX, despre ‘capitalismul vagabond’ și migrația lui pentru acumulare – vezi Manuela Boatcă (2005). Peripheral Solutions to Peripheral Development: The Case of Early 20th Century Romania, Journal of World-System Research, 11(1), pp. 3-26. Vezi și Cindi Katz (2001). Vagabond capitalism and the Necessity of Social Reproduction, Antipode, 33(4), pp. 709-728.

    [33] Doreen Massey, op. cit., pp. 1-11.

    [34] Ionuț Ciobanu (2013). Competitivitatea sistemului de partide la nivel local, 1996-2012: de la echilibru la monopol politic. În Adrian Miroiu, Șerban Cerkez, Ș. (coord.). Competiția politică în România, Iași: Polirom.

    [35] Clara Volintiru (2012). Clientelism: electoral forms and functions in the Romanian case study, Romanian Journal of Political Science, 12(1), pp. 35–66.

    [36] Clara Volintiru (2013). How Public Spending is Fuelling Strategies in Romania, Südosteuropa, 61(2), pp. 268-289; Sergiu Gherghina, Clara Volintiru (2015). A new model of clientelism: political parties, public resources, and private contributors, European Political Science Review, 9(1), pp. 115-137.

    [37] Barbu Mateescu, op. cit.

    [38] Javier Auyero (2001). Poor People’s Politics. Peronist Survival Networks and the Legacy of Evita, Durham & London: Duke University Press.

    [39] Ibidem, p. 29.

    [40] Ibidem, p. 31.

    [41] Loïc Wacquant (1995). The Comparative Structure and Experience of Urban Exclusion: ‘Raceʼ, Class and Space in Chicago and Paris. În Katherine McFate, Roger Lawson, William Julius Wilson, Eds., Poverty, Inequality, and the Future of Social Policy, New York: Russell Sage, pp. 543-570.



    vezi sursa: http://www.criticatac.ro/geografii-electorale-in-romania-rurala-postcomunista-neoliberalism-austeritate-economica-clientelism-electoral-si-dominatie-social-democrata/






  • sheet music today
  • postari recente
  • postari aleatorii
  • [NOTA IMPORTANTA]
  • Link Ads Affiliate: Songs - Music


  • SHEET MUSIC SONGS: http://shetm.soup.io


  • Link afiliat: : parfumuri cosmetice si accesorii


  • Parteneri
  • Politicieni
  • Partide politice
  • Abonati-va intr-un cititor

  • Yahoo News - Latest News - Headlines - Politics

  • Political News from Arges

  • blog afiliat

  • I am P I F 1 0 Q 3 T

  • kiosk/iname21 sheet music

  • Subscribe in a reader

    Enter your email address:

    Delivered by FeedBurner




    parfumuri / cosmetice - SHEET MUSIC 63236207651 #Search #Code #aePiot #lqhfqq

    parfumuri cosmetice si accesorii: parfumuri cosmetice si accesorii - sortare dupa denumirea produsului parfumuri cosmetice si accesorii - s...

    Aleator